Demiterea Guvernului Streleţ va genera consecinţe grave pentru economia Republicii Moldova, cel mai mare risc fiind legat de deprecierea puternică a leului moldovenesc, scrie „Adevărul Moldova”. Expertul economic în cadrul Institutului „Viitorul”, Sergiu Gaibu, remarcă, referitor la consecinţele căderii Guvernului, că toate speranţele privind reabilitarea economiei au fost practic spulberate. Economistul mai precizează că s-a mizat mult pe semnarea unui acord cu FMI în perioada imediat următoare, fapt care, bineînţeles, nu are cum să se întâmple, pentru că experţii Fondului Monetar Internaţional nu mai au cu cine negocia.
Portalul de peste Prut Hotnews.ro scrie că Republica Moldova se află într-o criză politică si economică, dupa ce guvernul Strelet a devenit al treilea executiv schimbat anul acesta, iar furtul unui miliard de dolari din sistemul financiar a dus la retinerea fostului premier pro-european Vlad Filat. Drumul pro-european al Republicii Moldova intampina destule obstacole, cinci guverne s-au perindat la putere dupa asa-numita „Revolutia Twitter” din 2009, care a contestat alegerile parlamentare castigate de comunisti si a determinat formarea unei majoritati parlamentare pro-occidentale.
După demiterea prim-ministrului Valeriu Streleț, acesta nu mai poate exercita funcția datorită precedentului creat de Curtea Constituțională în 2013. Declarația a fost făcută de Valeriu Streleț în timpul emisiunii INTERPOL de la TV7. Liberal democratul Streleț se referă la decizia din 22 aprilie a Curții Constituționale prin care un prim-ministru demis pentru corupție nu poate continua cel puțin mandatul interimar. Anterior, Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase declara că „această hotărâre a stabilit niște principii ale statului de drept care trebuie luate în considerare în toate deciziile importante care se adoptă în țara noastră”.
Despre demiterea guvernului condus de Valeriu Streleţ, editorialistul de la „Ziarul Naţional”, Nicolae Negru, se întreabă dacă decizia reprezintă rezultatul beţiei de putere sau un act de disperare? Oricum, constată autorul, este uluitoare desfășurarea de forțe îndreptate împotriva PLDM-ului, care a avut, după șocul arestării lui Vlad Filat, iluzia „dezlegării mâinilor”, hotărând că de-acum înainte nu va mai fi complice la amânarea și mimarea reformelor de dragul păstrării Alianței cu PD și PL. Evoluția de mai departe a evenimentelor va fi determinată în cea mai mare parte de unitatea și coeziunea liberal-democraţilor. „Spectacolul” continuă, până la deznodământ mai este, îl vom urmări cu atenție, conchide Nicolae Negru în „Ziarul Naţional”.
O investigaţie, semnată de Mariana Raţă de la aceeaşi publicaţie, constată că firmele de construcții care au finanțat partidele la alegerile locale din acest an se bucură de succes la licitații în perioada în care procesul de achiziții publice este blocat. Din 7 iulie, de când Agenţia de Achiziţii Publice a anunţat că nu mai desfăşoară licitaţii și până în prezent, au fost semnate peste 200 de contracte, în valoare de circa o sută de milioane de lei. Explicaţia directorului Adjunct al instituţiei, Valeriu Secaş, este că procesul de achiziţii publice se referă la proiectele finanțate din bugetul de stat, nu și la cele din resurse locale sau din banii obținuți din proiecte.
Săptămânalul „Timpul” publică un interviu cu europarlamentarul român și președintele Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, Andi Cristea. Între altele, eurodeputatul se referă la soarta regiunii transnistrene şi crede că Tiraspolul, încet-încet, se va întoarce spre Chişinău din raţiuni economice şi politice: economia va bate geopolitica în următorii ani, în opinia lui Andri Cristea. „Este devreme să discutăm despre un rezultat clar în 2015/2016, trebuie avute în vedere dorinţa locuitorilor zonei şi aşteptările acestora vizavi de viitorul lor. Însă, înainte de toate, îmi doresc ca UE să poată oferi un viitor european palpabil tuturor cetăţenilor Republicii Moldova”.
Portalul Agora.md îl citează pe fostul ministrul al Finanțelor, Veaceslav Negruță, care a anunțat că a înaintat candidatura pentru funcția de Guvernator BNM. Acesta menționează că deși știe că nu are nici o șansă, merită să spună ce este necesar, în speranța că va fi auzit. Totodată, fostul ministru precizează că, potrivit „principiului olimpic”, este importantă participarea și nu rezultatul personal. Funcţia de Guvernator a rămas vacantă după plecarea lui Dorin Drăguțanu, în preajma vizitei delegației FMI în Moldova. Președintele Parlamentului, Andrian Candu a format o comisie de selectare a candidaturii, care a început a colecta dosarele participanților. Termenul limită a expirat astăzi la ora 17:00.
