Linkuri accesibilitate

R. Moldova, între abordarea unionistă şi cea pro-europeană (Teodor Baconschi / Ziare.com)


Ce metode foloseşte Rusia pentru a bloca acordurile de comerţ al Moldovei şi Ucrainei cu UE (Adevărul)

Într-un comentariu publicat pe site-ul ziare.com, Teodor Baconschi spune că promovarea de la București a unionismului, apoi a integrării Republicii Moldova în spațiul european pe sistemul un singur popor, două state a dus la rezultate paradoxale dincolo de Prut. Prima abordare, „idealistă”, ar fi alimentat „românofobia forțelor politice basarabene care socoteau, pe bună dreptate, că pot extrage mai multe foloase ca elită statală decât ca elită locală într-o Românie reîntregită”. Cealaltă abordare, „integraționistă”, mai bine susținută de la nivel european, ar fi produs nu diluarea intențiilor de apropiere de Europa, cum era de așteptat, ci o accelerare a „românizării”: mai puține firme scrise în alfabet chirilic, „mai multa amprentă românească în cultură și mass-media, mai multa retorică pro-europeană în agenda socială a țării și o prezență instituțională sporită a Bucureștiului la Chișinău”. Ritmul s-a rupt odată cu criza economico-financiară din 2009-2012, care, spune comentatorul, „a devitalizat procesul extinderii”. Teodor Baconschi, fost ministru de externe al României, nu crede că sunt motive ca Republica Moldova să fie privită drept un stat eșuat. „Ce se poate anticipa este o regrupare a forțelor pro-europene și pro-unioniste în jurul unor figuri mai curate (de felul fostului premier Iurie Leancă), dar și o activare, poate chiar câștigătoare electoral, a forțelor stataliste și filo-ruse”.

În Adevărul, George Damian compară metodele folosite de Rusia pentru a bloca acordurile de asociere la Uniunea Europeană ale Moldovei și, respectiv, Ucrainei. În Ucraina s-a folosit forța, țara a fost „transnistrizată”, astfel încât în clipa de față prevederile din acord nu prea mai au cum să intre în vigoare. Moldova era deja „transnistrizată”, acolo s-ar fi lucrat mai subtil: blocajul s-a declanșat chiar din interiorul partidelor declarate pro-europene. Un punct cheie în programul Rusiei a fost scandalul legat de miliardul devalizat din bănci. Pregătit încă din 2013, acest dosar a fost lăsat să izbucnească după alegerile din 2014. Era considerat util în ambele variante de rezultat: pentru pro-europenii eventual victorioși, era o piatră de moara capabilă să-i scufunde. Dacă victorioși ar fi ieșit rusofilii, puteau ușor da vina pe guvernarea pro-europeană anterioră, mai arată George Damian. În finalul articolului, el își rezumă teza: „În Ucraina s-a mers pe o linie dură în care s-au auzit armele, în Republica Moldova destabilizarea s-a produs cu ajutorul gulerelor albe din domeniul financiar şi cu implicarea tuturor actorilor politici – ceea ce generează o confuzie totală. Concluzia cea mai la îndemână este abandonarea Republicii Moldova, Acordul de Asociere să fie făcut uitat şi apoi Dumnezeu cu mila. Exact asta se doreşte în laboratoarele care au pus pe picioare jaful de la Chişinău, să cadă o nouă cortină pe Prut”.

Subiectul românesc care agită cel mai mult presa de astăzi este atitudinea vicepremierului Gabriel Oprea în cazul polițistului din escorta sa mort într-un stupid accident rutier. Polițistul deschidea coloana oficială cu o motoclicletă, care a căzut pur și simplu într-o groapă săpată în carosabil de firma care repara drumul. Ieri s-a cerut în stradă demisia ministrului de interne (care este și vicepremier). Cristian Câmpeanu, de la România liberă, și Dan Tapalagă, de la Hotnews, consideră că generalul Oprea nu mai are în față o carieră politică, este compromis. Tapalagă spune chiar că avem de a face cu „un impostor”, un „politician inventat în laborator și umflat cu pompa”, de care atât premierul Victor Ponta, cât și opoziția liberală au ajuns să depindă nefiresc de mult în păstrarea/constituirea majorității parlamentare.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG