Linkuri accesibilitate

Și România, și Ucraina au avut foști prim-ministri arestați (Nicu Popescu/politicon.md)


„Ziua cuţitelor lungi la Chişinău” (D. Dungaciu/Adevărul.md).

Analistul român Dan Dungaciu semnează în Adevărul Moldova un articol intitulat „Ziua cuţitelor lungi la Chişinău”. Arestarea preventivă a fostului premier Vlad Filat acuzat că ar fi primit bunuri în valoare de 250 de milioane de dolari şi depoziţia devastatoare a lui Ilan Shor, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, au bulversat clasa politică de la Chişinău şi au generat, aproape isteric, temeri (geo)politice la Bucureşti, observă analistul.

După părerea sa, însă, evenimentele sunt fără precedent, dar nu excepţionale, iar în realitate arestarea liderului PLDM are prea puţină legătură cu geopolitica sau cu relaţia bilaterală România – Republica Moldova. Aceste evoluţii au, scrie Dungaciu, mai mult de a face cu eşecu unei guvernării pro-europene concretizat printr-o corupţie endemică a unui sistem în care legătura dintre bani şi politică este inextricabilă; cu presiunea străzii ultragiate de criza economică şi socială, dar mai ales de faptul sfidător că Alianţa pentru Integrarea Europeană, acum la guvernare, îi cerea populaţiei să accepte, concomitent, faptul că un miliard a dispărut din băncile moldoveneşti, că nu există vinovaţi şi, în plus, tot populaţia va trebuie să plătească pentru miliadul devalizat; dar şi cu „războiul dintre cei doi Vlazi”, cum a fost numit la Chişinău, respectiv războiul dintre Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc.

Dincolo de reacţiile din spaţiul public stârnite la Bucureşti de cazul Filat, ceea ce rămâne este speranţa menţinerii cursului european, corect şi lucid exprimată atât de Preşedinţia României, cât şi de Ministerul de Externe (asta în condiţiile unei tăceri inexplicabile ale Preşedinţiei R. Moldova), mai crede Dungaciu. Dincolo de evenimente spectaculoase, agenda României faţă de R. Moldova trebuie să rămână cea a eficacităţii, a investiţiilor în sistemul financiar-bancar şi energetic, cu scopul reducerii decalajelor dintre malurile Prutului, adică dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană, continua analistul şi încheie: o agendă care ţine de viziune pe termen lung şi de proiecte majore, nu de persoane, indiferent cine sunt acestea sau câte distincţii au primit de la statul român.

Politicon.md publică o analiză semnată de Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, care se grăbește să-i avertizeze pe basarabeni că România a trecut deja printr-o deziluzie legată de rostul unor astfel de dosare, odată cu cazul fostului premier Adrian Năstase. Arestarea lui, în 2012, nu a fost adevăratul semnal al demantelării rețelelor de corupție, care se văd în clipa de față mai zdravene, mai ramificate, mai ancorate de vârful deciziei politice. Ioana Ene crede că „în spatele satisfacției publice oferite de acest caz, Direcția Națională Anticorupție mai mult a băltit. Dosare mari precum Microsoft, Pinalti sau mafia pădurilor au zăcut prin sertare sau chiar au fost închise, iar rețelele de corupție au proliferat”.

Legat de Vlad Filat, jurnalista spune că nu-i pune la îndoială eventuala vinovăție, dar unde sunt restul de bani dispăruți din sistemul bancar moldovenesc, de la 60 de milioane la un miliard? Renato Usatîi nu are nimic de spus? Deocamdată nimeni nu a avut curajul să rostească numele oligarhului Vlad Plahotniuc, „adevărata eminență cenușie” la Chișinău, iar pe această idee este citat analistul Petru Bogatu, care îl consideră pe Plahotniuc „protagonistul esențial al crizei în care se află Republica Moldova”.

Tot pe politicon.md apare o reflecţie scurtă a analistului superior al Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris, Nicu Popescu, care l-a consiliat o vreme în probleme ce ţin de integrarea europeană pe Vlad Filat în perioada în care era premier. Sa facem un pic abstractie de Filat-Plahotniuc si altii, scrie Popescu, şi sa ne uitam un pic in jur. Si România, si Ucraina au avut fosti prim-ministri arestati. Si in Ucraina, si in România acesti fosti prim-ministri au fost departe de a fi perfecti. Pana la urma faptul de catre cine au fost arestati acesti prim-ministri a contat la fel de mult, sau chiar mai mult, decat cine a fost arestat. Pentru ca atat politic, cat si juridic e una sa fii arestat de o/un 'Macovei', 'Moraru' sau 'Kovesi', si alta e sa fii arestat de 'Psonka' si 'Ianukovici'. Si daca in România acel arest a deschis calea spre o curatare a sistemului politic, in Ucraina acel arest a dus la monopolizarea sistemului, si ulterior o revolutie violenta. Si asta din simplul motiv ca in România acel arest a inceput sa duca la modificarea unui sistem corupt, iar in Ucraina acel arest a fost una din metodele de consolidare a unui sistem corupt.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG