În vreme ce Victor Ponta și guvernul de stânga din România proiectează noi creșteri de salarii, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu nu obosește să vorbească despre prudență.
„Păstrarea stabilităţii financiare nu este un moft” a subliniat Isărescu adăugând că economia de piață nu poate să funcționeze eficient și corect, fără stabilitate. După criza economică severă prin care a trecut România, este necesară „coordonarea politicilor macroeconomice cu cele care au rol macroprudențial” a explicat guvernatorul Băncii Naționale cu ocazia prezentării Raportului asupra stabilității financiare pe 2015.
Pe ocolite și cu destulă diplomație Isărescu pare să critice tot mai des guvernul de la București, reluând și astăzi riscurile pe care și le-a asumat România prin reducerea taxelor. Relaxarea fiscală e „o păcăleală” dacă nu ține cont de macrostabilitate, insistă Mugur Isărescu argumentând că i se dă ceva „cuiva care beneficiază de reduceri de impozite”, iar apoi este taxată „întreaga societate prin inflație, dobânzi mai mari, depreciere de curs și, poate cel mai grav, prin arierate la plățile bugetare, care sunt tot o taxă, netransparentă și greu de cuantificat”. Dincolo de aceste datorii la buget pe care le au unele companii de stat, guvernatorul băncii centrale s-a referit probabil și la scăderea Contribuțiilor pentru Asigurările Sociale cu 5 la sută la angajator (de la 20,8% la 15,8%). La care se adaugă scăderea generală a TVA cu 4 procente (de la 24% la 20%) începând cu anul viitor și scăderea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente cu 15 la sută (de la 24% la 9%), care se aplică deja.
Guvernatorul s-a mirat că o treime din întreprinderile private românești, adică circa 200.000, au pierderi permanente și că în ciuda acestor pierderi, nu sunt eliminate de pe piață. Unele au fost probabil create pentru a mișca bani dintr-o parte în alte, altele sunt încercări familiale nereușite, toate acestea trebuie să „dispară rapid”, după cum s-a exprimat Isărescu, precizând că afectează activitatea de finanțare a sistemului bancar, nu au acces la credite, nu sunt solvabile, nu prezintă garanții că pot returna banii de care ar avea nevoie pentru a se redresa.
El i-a comparat pe proprietarii acestor societăți cu pierderi cu întreprinzătorii care-și fac restaurant pentru a bea pe gratis: „nu vor bea pe gratis, ci își vor falimenta restaurantul”, a spus Isărescu, trecând apoi de la particular la general și vorbind despre subcapitalizarea întreprinderilor private, care nu trebuie lăsată în seama băncilor, ci trebuie rezolvată prin lege. Băncile nu pot să le capitalizeze fiindcă pentru aceasta ar trebui să „decapitalizeze pe altcineva. Au existat bănci făcute de antreprenori români pentru a-și capitaliza întreprinderea a amintit guvernatorul una dintre deviațiile tranziției autohtone.
Datoria publică este o altă temă prezentă în Raportului asupra stabilității financiare. Mugur Isărescu speră ca acest subiect să fie dezbătut cât mai repede de clasa politică sau în orice caz înainte ca României să i se facă un „clip publicitar” cu formula care se aude în Grecia, adică „ne-am culcat bogați și într-o dimineață ne-am trezit săraci”. Reclama, își continuă Isărescu ironia „reflectă că banii împrumutați nu sunt donați”, iar „momentul în care trebuie să dai bani înapoi este dramatic nu doar pentru o țară, ci și pentru o familie”. Sfatul șefului băncii centrale este simplu și general, destinat premierului, dar și oamenilor obișnuiți: nu mai faceți datorii, nu cheltuiți mai mult decât produceți, nu în acest moment.
