Linkuri accesibilitate

„Ca să vezi, la noi şi să dispari costă bani!”


Jurnalul săptămânal cu Ion Terguţă, jurnalist, director la MIR TV Moldova.

Luni

De dimineaţă m-am trezit cu o mare dilemă amestecată cu un soi de frică de orgoliu – am reuşit oare să mă transform şi eu într-un om nou sau am rămas aşa cum m-am ştiut până la luna aia mare ce apare doar o dată la câteva decenii? Am constat că nimic vizibil nu s-a produs şi am decis că viaţa poate continua. Eclipsa de luna a adus, totuşi, ceva nou, şi anume o tabără de corturi în faţa Ministerului Agriculturii. Am făcut un lung de linie cu maşina căutând o pată de culoare. Toate corturile sunt la fel, trase parcă la indigo, semn că cineva a avut grijă ca acestea să fie la fel de multe şi din aceiaşi gamă cu celelalte din scuarul Parlamentului. Jurnalistic vorbind m-a intrigat asemănarea şi, odată ajuns la serviciu, am convenit cu colegii că investigăm. E de datoria noastră ca lumea („MIR”-ul) să ştie şi acest detaliu. Ziua mi-am consumat-o în redactări şi scris. Muncesc la scenariul unei noi emisiuni din ciclul „Carta drepturilor”. Am încercat să prezentăm protestul prin prisma unui drept fundamental. În cazul nostru dreptul de a şti cum se cheltuie banii publici.

Marţi

Doi mari lideri mondiali s-au ciocnit şi marţi. Mai exact, au continuat să se ciocnească în analizele timide ale studenţilor mei de la jurnalism. Sesiunea ONU, Siria, Putin, Obama - subiecte multe prea delicate pentru un sistem educațional precum cel moldovenesc. Ştirile studenților au fost în mare parte aşa cum sunt şi în spaţiul public - copy paste. Pentru un student moldovean în an absolvent nu e suficient sa-l înveţi structura ştirii, trebuie sa-i descrii contextul, esenţa. Ce spuneaţi de universităţile din străinătate? Revenit la muncă – soluţii noi pentru probleme vechi. Cum poţi supraviețui pe o piaţă monopolizată, în care oportunităţile nu sunt deloc justificate de calculele? Totuşi, a trebuit să discut şi să conving că merită să încerci. Şi, poate, nu doar o singură dată. Seara - o nouă rundă de discuţii despre politică şi geografie, de această dată în direct la TV. Până să intru în platou, ironia sorţii, o discuţie despre calitatea studiilor şi nevoia de reforme în educaţie.

Miercuri

E frig. A fost nevoie să închei geaca. Prima dată în această toamnă. Diferenţa mare de temperatură îmi aminteşte de meteo-dependenţă. De această dată ameţeala nu mai vine de la mirosul florilor, ci de la 140/100. Mulţi ca mine constată că a venit toamna şi nu doar pentru că e 30 septembrie în calendar. La servici – surpriză. Bill Gates nu-şi mai deschide fereastra aşa că a trebuit să aştept jumătate de zi până mi se reface poarta spre lume. Şi … vai… cum era să uit … gadgeturile … exact alea ale companiei fructifere. Ele nu te lasă să te izolezi oricât de mult ţi-ai dori. Totuşi, e o bună oportunitate să răsfoieşti. Curiozitatea m-a dus la pagina Trm.md să vad ce zice lumea despre „Carta Drepturilor”. Oamenii au nevoie de justiţie, dar şi de produse media de calitate. Moldova 1 – acum ai o emisiune bună.

Joi

Joi, studenţii mi-au umplut repede biroul. Abia dacă reuşisem să răsfoiesc corespondenţa că şirul de „bună dimineaţă” ocupase deja masa noastră de şedinţe şi aştepta să vadă „ce o mai fi şi azi”. Chiar dacă la anul trei e un pic târziu, a trebuit totuşi să învăţăm cum se exploatează un reportofon şi cum funcţionează Adobe Audition. Spre amiază urma să le facem echipă, dar .. asta deja data viitoare. Studenții m-au lăsat tot în biroul pe care nu-l părăsisem de dimineaţă, iar preocuparea mea era acum tipografia pentru „Ghidul juridic” pe care îl edităm ca supliment la „Carta Drepturilor”. Am reuşit să mai fixez o întâlnire cu un ministru pentru a doua zi şi credeam că pentru joi e suficient. Dar a reapărut ca din senin restanţa unui studiu de caz pe care îl promisesem CJI, astfel că am şi o temă de gândire pentru acasă. Nu pot, însă, să ajung acasă atât de devreme. Administraţia liceului unde învaţă copiii mei avea nevoie de o reuniune urgentă cu părinţii pentru a stabili preţul prânzului la cantina şcolară. S-au numărat cartofii din farfuriile copiilor, s-a stabilit gramajul şi am plecat acasă cu înţelegerea că fiecare va nota în cererea individuală, care trebuie să fie preţul prânzului copilului său. Statul garantează 8 lei 50 de bani. Poftele suplimentare se satisfac în formă scrisă.

Vineri

Ziua de vineri promite prin definiție să fie una grea. Sfârşit de săptămână, calcule pentru week-end. Ce calcule poți face însă în Moldova unde protestele sunt un soi de prezent continuu? Pe noi protestele ne consumă enorm. De mai bine de o lună nu reuşesc să odihnesc personalul. Puţini la număr - sunt obligaţi să muncească zi de zi. O cere profesia, o cere audienţa, o cer şi eu, chiar dacă ştiu că nu am dreptate. Ce bine ar fi să înţeleagă asta şi dl Arapu. Astăzi am cerut băncii, uneia dintre cele devalizate, să ne închidă contul. Chiar dacă nu mai aveam nimic pe el plăcerea ne-a costat 150 de lei. Ca să vezi, la noi şi să dispari costă bani!

XS
SM
MD
LG