În vizita lui săptămânală la studioul Europei Libere din Chișinău,
Gheorghe Cojocaru: „După demisia fostului prim-ministru Chiril Gaburici, demisia guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, subliniază impasul social-politic și economic în care se zbate Republica Moldova de la o vreme încoace. La fel ca demisia fostului prim-ministru, demisia guvernatorului trebuie pusă în legătură cu „jaful secolului”, nefiind clar constatat până la urmă ce rol a avut și cum și-a onorat responsabilitățile Banca Națională, în perioada în care s-a dat lovitura secolului prin cele trei bănci de la Chișinău.”
Europa Liberă: Guvernatorul Băncii Naționale, domnul Drăguțanu, a anunțat public despre presiunile politice asupra instituției pe care o mai conduce. Cum trebuie înțeles acest mesaj pe care îl lansa domnia sa?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil că știe ce spune, însă aici rămâne un mare semn de întrebare: cum a reacționat totuși conducerea Băncii Naționale la toate acestea; și ce efecte au avut aceste presiuni asupra politicii sale financiare? Nu mai puțin important este și un alt aspect legat de modul în care Banca Națională se poate proteja de asemenea imixtiuni din sfera politicului; dacă există un cadru legal adecvat care să excludă tentativele de implicare din exterior în activitatea Băncii Naționale.”
Europa Liberă: În legătură cu demisia anunțată a șefului Băncii Naționale, a apărut la suprafață din nou numele companiei Kroll care a investigat, într-o primă fază, furtul miliardului, „jaful secolului”, iar astăzi, chipurile, ar pretinde un comision mult prea mare pentru a continua aceste investigații, faza a doua a acestor investigații.
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, este necesar un proces transparent de selecție a ofertelor pentru investigarea „jafului secolului”, ceea ce se pare că nu se întâmplă. În situația în care nu se ajunge la înțelegere cu cei care au investigat până acum furtul miliardului, guvernul are abilitatea de a căuta alternative. Tergiversarea investigațiilor din cauza neînțelegerilor asupra comisionului pe care trebuie să îl încaseze compania respectivă este de neînțeles, în împrejurările sociale și politice atât de complicate de astăzi.”
Europa Liberă: Și, în concluzie, ce moștenire lasă guvernatorul demisionar al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu?
Gheorghe Cojocaru: „Demisia lui Dorin Drăguțanu de la conducerea Băncii Naționale are loc în plină criză economică și socială, pe fondul unei destabilizări regionale și internaționale fără precedent. Astfel, se poate spune, Banca Națională a trebuit să activeze, în toată această perioadă a mandatului lui Dorin Drăguțanu, în condiții de alertă sporită. Se pare însă că într-un moment anume vigilența Băncii Naționale a fost „adormită”. Dar aici răspunderea ar trebui împărțită și cu factorul politic pentru că miliardul s-a scurs totuși din vistierie ziua în amiaza mare, cum s-ar spune, prin cele trei bănci din Chișinău, pierzându-și urma prin labirinturile financiare.”
