Manfred Schmidt, şeful Oficiului federal pentru migranţi şi refugiaţi, cu sediul la Nürnberg, a demisionat. Mai toţi comentatorii consideră această demisie neaşteptată ca un semnal de alarmă pentru guvernul german şi problemele ivite în urma gestionării deficitare a situaţiei refugiaţilor.
Oficiul pe care l-a condus Schmidt răspunde de prelucrarea tuturor solicitărilor de azil. În momentul actual oficiul nu mai face faţă numărului mare de solicitanţi care au sosit în ultimele săptămîni în Germania.
Opoziţia parlamentară este de părere că responsabilitatea pentru situaţia haotică în ceea ce priveşte organizarea procesului de înregistrare a refugiaţilor îi revine ministrului de interne, Thomas de Maizière, iar pe Schmidt îl consideră o victimă a împrejurărilor politice actuale.
Peste 250.000 de solicitanţi de azil aşteaptă în momentul de faţă să primească un răspuns. Din cauza lipsei de personal, relatează televiziunea publică ARD, cererile depuse nu au fost prelucrate.
S-a precizat că Schmidt şi-a înaintat demisia, invocînd motive personale. Ministrul de interne a refuzat să facă precizări.
El a afirmat în faţa presei că nu este autorizat să facă declaraţii. „N-o să explic opiniei publice aceste motive personale. Vă rog să înţelegeţi asta. Mi-e indiferent la ce vă gîndiţi acum”, a spus ministrul.
Se ştie că Schmidt a cerut un sprijin mai mare din partea guvernului. Nimeni nu a reacţionat. Din cauza aceasta, opoziţia ecologistă îl acuză pe ministrul de interne că nu şi-a luat în serios funcţia.
„D-l Schmidt a solicitat 9.000 de posturi noi. În prezent nu au fost încadraţi nici măcar 1000 de persoane”, a declarat Göring-Eckardt, cerînd ca ministrul să nu mai tărăgăneze rezolvarea problemei personalului necesar pentru gestionarea chestiunii refugiaţilor.
Neglijenţe similare i-au fost reproşate ministrului şi din partea Uniunii Creştin-Sociale (bavareze) care în ultimele zile a criticat cursul prea liberal al cancelarei Merkel.
Într-un interviu, apărut vineri în ziarul „Passauer Neue Presse”, ministrul federal de externe Frank-Walter Steinmeier s-a referit din nou la problema controversată a împărţirii echitabile a refugiaţilor în ţările Uniunii Europene. Este inadmisibil, a spus el ziarului, ca numai ţări ca Germania, Austria, Suedia şi Italia să primească pe cei mai mulţi refugiaţi.
Dacă celelalte ţări se vor opune primirii unor refugiaţi, se va recurge la nivel european la votul majoritar. - Deciziile în Uniunea Europeană se luau pînă-n prezent în conformitate cu principiul unanimităţii. - Steinmeier consideră că acest principiu nu mai este un instrument adecvat pentru rezolvarea situaţiei create în urma sosirii zecilor de mii de refugiaţi. Într-un mod similar s-a pronunţat şi fostul comisar european pentru probleme agricole, austriacul Franz Fischler. Dacă unele ţări refuză să primească refugiaţi, a spus el într-un interviu acordat vineri postului naţional de radio Deutschlandfunk, atunci fondurile destinate lor să fie reîmpărţite şi dirijate spre statele care găzduiesc azilanţi.
Vicecancelarul, Sigmar Gabriel, care în ultimele zile a mai deplîns lipsa de solidaritate a unor ţări răsăritene, a spus că actuala criză periclitează unitatea europeană. Într-un interviu acordat ziarului „Bild”, el a subliniat că Europa este o comunitate a valorilor care se bazează şi pe „omenie şi pe solidaritate”. Cine nu împărtăşeşte aceste valori nu poate la infinit să solicite bani. Europa este în pericol, dacă lucrurile continuă să meargă în această direcţie, a mai spus vicecancelarul german.
Aproximativ 100 de politicieni şi intelectuali din ţările estice vizate au reacţionat şi au cerut guvernelor lor şi populaţiei într-o scrisoare deschisă să dea dovadă de omenie şi solidaritate faţă de refugiaţi. În apelul lor (difuzat de agenţia de presă AFP şi publicat în ziarul „Die Welt”), ei amintesc de faptul că, nu de mult, aceste ţări au fost primite în Uniunea Europeană cînd au bătut la uşile ei. Printre semnatari se află foştii preşedinţi din Polonia, Bronisław Komorowski şi Aleksander Kwaśniewski, fostul premier ungar, Gordon Bajnai, regizorul ceh Jiří Menzel şi poetul lituanian Tomas Venclova.
