Linkuri accesibilitate

Prăpastia financiară în care a fost târâtă Moldova nu are precedent prin cinismul și amploarea sa (Ion Sturza/Politic.md)


Spiritul Acordului de Asociere cu UE trebuie să fie transformat de RM în „acţiuni interne” (Wicher Slater/Adevărul).

Politic.md publică un comentariu extrem de critic emis de Ion Sturza la adresa acţiunilor BNM şi ale guvernatorului privind cursul valutar. „Șmecherașul de la Banca Națională a Moldovei este mare specialist în a „targheta” inflația. Nu-i dă pace faima Fed-ului american și gata! De parcă inflația în Moldova ar avea caracter monetar și nu ar fi o consecință directă a deprecierii leului din cauza „jafului secolului”, scrie fostul premier. Sturza crede că leul s-a depreciat și preturile au luat-o razna pentru că banii furați în lei, 15 miliarde, au fost transferați în dolari și scoși din rezerva valutară, un miliard de USD. „Cine-i va compensa? Shor & Co? Nu, sigur că noi și urmașii noștri prin bugetul de stat,” continuă Sturza.

Pomenind rata de refinanțare de 19,5 % și rezervele obligatorii de 32%, el scrie că „cu așa procente poate să supraviețuiască doar businessul cu droguri și… bugetul statului nostru, care se împrumută în vesele la 25,16%! Că este un MMM (Caritas) curat pare-se să nu intereseze pe nimeni. Prăpastia financiară în care a fost târâtă Moldova nu are precedent prin cinismul și amploarea sa… În timp ce unora le este „cot”, alții și urmașii lor puși pe plată zeci de ani de acum încolo! Voi sunteți de acord cu așa ceva? Eu nu sunt!”, îşi încheie comentariul fostul premier.

Editarea, la Chişinău, a „Cărţii de onoare a avocaţilor” este analizată într-un articol de pe site-ul anticorupţie.md. Publicaţia arată că cei 300 de avocați care au ajuns în album au fost, de fapt, trași pe sfoară de niște persoane care, pretinzând că reprezentantă o firmă care desfăşoară un proiect comun cu Uniunea Avocaţilor, le-au promis că-i includă în aşa-numita carte de onoare a avocaţilor, în schimbul a câteva mii de lei de fiecare.

După ce în public au apărut discuţii despre credibilitatea culegerii, instituţia a scris pe site-ul său că „este în afara oricăror acţiuni de editare a aşa-numitei cărţi de onoare”. Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii, iar autorul schemei este căutat de Poliţie. În paginile cărţii ajunseseră nume notorii în domeniu, dar şi mai multe persoane cu trecut controversat, cum ar fi avocatul-vedetă Valerian Mânzat, cunoscut pentru luxul cu care se laudă şi care a fost condamnat în luna mai la închisoare pentru înscenarea unui accident rutier.

Adevărul Moldova” îl citează pe reprezentantul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slater, care consideră că spiritul Acordului de Asociere cu UE trebuie să fie transformat de RM în „acţiuni interne.” Afirmațiile au fost făcute de către oficialul european în contextul lansării studiului „Euromonitor: Primele realizări şi dificultăţi în implementarea Acordului de Asociere Moldova-Uniunea Europeana”. Acordul de Asociere, spune oficialul, oferă soluţii şi recomandări detaliate pentru toate domeniile, iar implementarea acestuia va demonstra funcţionalitatea statului în interesul cetăţenilor şi în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al acestora. Wicher Slater susține că „dacă erau implementate prevederile Acordului de Asociere cu UE, nu ar fi avut loc „jaful secolului” în RM”, remarcând că cea mai gravă problemă a RM este corupţia, care a scos şi oamenii în stradă. „Adevărul Moldova” notează că autorităţile de la Chişinău au reuşit să realizeze, în ultimul an, 21% sau 161 de acţiuni din totalul celor planificate în Acordul de Asociere RM-UE.

Portalul Jurnal.md titrează „Jaful secolului orchestrat la patru ace de Ministerul Finanţelor, BNM şi Guvernul Leancă”. Jurnaliștii încearcă să descopere metodele de „pregătire a terenului” pentru producerea „jafului secolului” – devalizarea a trei bănci din RM. „Până la jaful secolului a avut loc un şir de evenimente care acum, la ceva timp şi dezvăluiri distanţă, se leagă într-o maşinaţie de proporţii, bine orchestrată, cu implicarea principalelor instituţii ale statului”, se menționează în articol, potrivit căruia startul la jaf ar fi fost dat de Ministerul Finanţelor.

Jurnal.md, care publică o serie de documente, afirmă că totul a început cu o iniţiativă semnată de Ministerul Finanţelor, privind modificarea unor legi care vizează sectorul bancar. Anume în urma acestei modificări legislative BNM şi Guvernul au putut vărsa miliarde în BEM pentru a acoperi gaura financiară creată la bancă. Iniţiativa a fost înaintată pe 19 septembrie 2014, iar câteva zile mai târziu, pe 23 septembrie, Ministerul Justiţiei a avizat proiectul propus de Ministerul Finanţelor, condus de Anatol Arapu.

Agenția moscovită TASS publică un interviu cu Vladimir Cijov, reprezentantul Permanent al Rusiei în UE despre eficiența mass media rusești. Acesta crede că autoritățile europene sunt concentrate acum pe „consolidarea propagandei împotriva Rusiei în spațiul mediatic de limba rusă”. Diplomatul rus vorbeşte despre un război informațional care mereu a existat, dar acum, ținând cont de situația politică generală, este mult mai pronunțat şi susţine că anterior, Rusia ceda în această competiție și din punct de vedere al operativității și utilizării mijloacelor tehnice. Acum însă, spune diplomatul, spațiul informațional rus ar fi devenit mult mai atractiv pentru Occidentul care are nevoie de un punct de vedere de alternativă.

TASS menționează că un grup de specialiști europeni și-a început activitatea sub aspectul „contracarării propagandei rusești”, în special în țările din cadrul Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Președintele Curții Constituționale a RM, Alexandru Tănase, scrie pe blogul său că instituția pe care o reprezintă a sprijinit inițiativa Curții Constituționale a Ucrainei privind condamnarea anexării Crimeii. Alexandru Tănase notează pe blog că a susținut respectiva inițiativă în cadrul reuniunii Cercului Președinților din cadrul Conferinței Curților Constituționale Europene (CCCE), care a avut loc recent la Batumi (Georgia). „Președinții Curților Constituționale ale Ucrainei, Georgiei, Lituaniei, Moldovei, Poloniei, Ciprului, Azerbaidjanului și a altor state europene, au semnat o Declarație Comună privind respectarea integrității teritoriale și a dreptului internațional în administrarea justiției constituționale”, menționează Alexandru Tănase.

Ediția print a „Ziarului de Gardă” din 17 septembrie publică o investigație în care analizează dosarele magistraților respinși pe parcursul ultimilor zece ani de către președinții RM. Autorii anchetei jurnalistice menționează că preşedinţii RM au respins în perioada vizată 76 de judecători propuși de Consiliul Superior al Magistraturii la promovări, reconfirmări, transferuri, pentru numirea în funcţie sau numirea până la atingerea plafonului de vârstă. Ex-președinții Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la Consiliu că respinşii discreditează Justiţia, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, au relaţii cu oamenii de afaceri care conduc afaceri dubioase şi nu ar trebui să aibă loc în sistem. De cele mai multe ori, scriu jurnaliștii, constatările şefilor de stat s-au bazat pe avizele SIS. În pofida argumentelor expuse de șefii statului, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG