Linkuri accesibilitate

Nils Muižnieks: „Dacă ridici un gard de trei metri, refugiații vor găsi o scară de patru metri și îl vor escalada”


Nils Muižnieks
Nils Muižnieks

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă.

Rusia, SUA, Canada și chiar China ar trebui să preia de pe umerii Europei povara refugiaților, crede Nils Muižnieks, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Expertul Consiliului Europei critică inițiativele unor guverne europene de a ridica garduri pentru stăvilirea valurilor de refugiați. Întreaga lume trebuie să caute soluții pentru cauzele acestor crize, fie că va fi vorba de angajamente militare împotriva ISIS, fie de integrarea rapidă a noilor veniți, inclusiv pe piața muncii, este de părere Comisarul pentru drepturile omului. Un interviu acordat în exclusivitate corespondentei Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliță.

Europa Liberă: Domnule Comisar, urmăriți îndeaproape criza refugiaților și ați criticat cu asprime luările de poziție ale unor guverne europene pe această temă. Recent ați cerut guvernului de la Budapesta să renunțe la o serie de amendamente legislative care limitează imigrația. Ne vom limita la acest exemplu, deși Ungaria nu este singura țară UE care are în vedere aplicarea unor astfel de măsuri. Care ar fi comentariul Dvs. adresat acelora care afirmă că prin luarea unor astfel de decizii, guvernul de la Budapesta acționează în interesul poporului, având grijă, de fapt, de securitatea cetățenilor, de economia țării?

Nils Muižnieks: „În ultimele luni guvernul ungar a făcut câteva lucruri regretabile. Au răspândit o mulțime de mesaje xenofobe. Mesaje anti-imigrație în limba maghiară, care au țintit cetățenii ungari și al căror scop a fost să ațâțe opinia publică împotriva migranților și refugiaților. Apoi, au ridicat un gard. Sigur, nu sunt singurii care au făcut asta în istorie. Multe țări au ridicat ziduri sau garduri și s-a văzut : nu funcționează ! Dacă ridici un gard de trei metri, refugiații vor găsi o scară de patru metri și îl vor escalada. În al treilea rând, nu au fost foarte primitori cu cei care au intrat pe teritoriul lor, așa că oamenii au fost nevoiți să meargă mai departe. Ungaria este ultima țară afectată de un aflux masiv de refugiați. Mai întâi au fost Italia și Grecia, apoi Malta și Bulgaria. Acum Ungaria. Va veni și rândul altor țări. Nu trebuie să ne surprindă având în vedere dimensiunea crizelor umanitare din Siria sau alte regiuni.”

Europa Liberă: Și aceste idei, potrivit cărora guvernele care limitează imigrația se gândesc la binele cetățenilor lor, sunt legitime sau nu ?

Nils Muižnieks: „Sunt multe deficiențe în Politica europeană de migrație și azil și deja asistăm la și mai multe propuneri legislative care vor face situația și mai rea. În baza Convenției ONU pentru refugiați dar și potrivit standardelor Consiliului Europei, orice țară europeană are obligații privind refugiații. De exemplu, să nu îi returneze refugiații care au nevoie de protecție, să examineze fiecare caz in parte, să îi rețină doar în ultimă instanță, să proceseze cererile de azil intr-o manieră eficientă și corectă. Acestea sunt standarde de bază care au fost ignorate în mai multe cazuri. Uneori din cauza numărului foarte mare de refugiați, alteori din cauza unei pregătiri inadecvate sau a unor politici necorespunzătoare, precum și din cauza unor presiuni de natură xenofobă promovate de guverne sau de politicieni.”

Nils Muižnieks: „Nu în Europa avem criza reală a refugiaților, ci în Siria, Irak sau Afganistan”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:46 0:00

Europa Liberă: Ați publicat în iunie, la începuturile acestei crize, un articol în prestigiosul New York Times unde ați făcut chiar o serie de recomandări. Despre ce este vorba ?

Nils Muižnieks: „În primul rând trebuie să reținem că nu în Europa avem această criză, ci în Siria, Irak sau Afganistan. La scară globală, numărul de refugiați înregistrat de Europa nu este atât de mare. Europa este cel mai bogat și stabil continent din lume. Trebuie să avem mereu asta în minte.

Apoi, problemele acestea nu sunt noi. Dacă vorbiți cu grecii, italienii sau maltezii veți afla că se confruntă cu aceste probleme de mulți ani. Însă s-a înregistrat o lipsă totală de solidaritate. Asistăm la o prăbușire a sistemului european de azil. Regimul Dublin de returnare a refugiaților se prăbușește și aceasta pe fondul unei lipse totale de solidaritate.

Eu sper că acesta este un moment de cotitură. Sper că se vor construi cât mai multe centre ce primire legală a migranților în Europa, astfel ca oamenii să nu trebuiască să se teamă de sistemul de azil, sper să vedem o distribuire mai corectă a migranților, dar de ce avem cu adevărat nevoie sunt standarde minime pentru susținerea integrării în întreaga Europă. Dacă nu vor fi sprijiniţi să rămână, dacă nu se vor simți bine primiți de societate, oamenii vor dori să plece.”

Europa Liberă: Vorbiți despre migranți dar și despre refugiați. Care este diferența dintre acești doi termeni ?

Nils Muižnieks: „În Europa vin actualmente câteva categorii de persoane. Refugiații au nevoie de protecție, pentru că fug din calea conflictelor sau a unor condamnări. Este cazul a 99% dintre sirieni, irakieni sau afgani. Mai există migranții economici, cei din Balcanii de Vest, de exemplu, care nu fug de conflicte, ci de corupție, caută o viață mai bună, să câștige bani, căci trăiesc in sărăcie și disperare în țările lor. Nu au nevoie de protecție, dar au nevoie de un altfel de tratament. Ca atare, aceste două categorii, cel puțin, se supun unor rigori legale diferite, iar țările sunt obligate să aplice standardele existente.”

Europa Liberă: Ați făcut o declarație dură recent când spus că ”țările europene și-au pierdut orice simț al proporției”. Adică ?

Nils Muižnieks: „Cred că asistăm la o isterie legată de numărul foarte mare de refugiați. Dar, repet, la scară globală numărul nu este atât de mare. În unele țări refugiații nici nu au ajuns încă. Și cu toate acestea s-a declanșat deja isteria. Europa trebuie să înțeleagă că este un continent bogat și stabil care și-a asumat o serie de standarde privind drepturile omului, unele state se află la limită, e adevărat, Italia, Grecia, Malta au făcut tot ce au putut. Dar altele nu.

Germania și Suedia sunt țările care au făcut cel mai mult cu privire la primirea refugiaților. Ca atare, trebuie să ne menținem calmul și să privim provocările europene într-o manieră cât mai largă și să vedem că unele țări depun eforturi foarte mari, iar altele nu fac mai nimic.”

Europa Liberă: Cum apreciați aceste prime reguli privind redistribuirea azilanților în UE?

Nils Muižnieks: „Susțin mecanismele acestea obligatorii de solidaritate, căci pe baze voluntare până acum lucrurile nu au funcționat. Nimeni nu vrea să arate solidaritate în mod voluntar. Ca atare, acest sistem obligatoriu este ceea ce ne trebuie. Este important să vedem acest proces ca pe un început, in care solidaritatea devine instituțională, căci fluxurile migratorii vor cunoaște schimbări.

Vor fi mai mari în anumite perioade și mai reduse în altele. Ca atare, trebuie să fim flexibili, însă redistribuirea nu va fi de ajuns dacă nu va fi însoțită de alte măsuri cum ar fi standarde minime de integrare și respect pentru întregirea familiei. Dacă accepți un refugiat a cărui familie a fost acceptată de țara vecină, familia va dori să se reunească. Așadar trebuie luate în calcul toate aspectele.”

Europa Liberă : Ați cerut UE să își revizuiască standardele privind migrația și azilul. Dar de ce nu și țărilor care nu sunt membre ale UE dar fac parte din Consiliul Europei (Rusia, fostele state sovietice, de exemplu), de ce nu și Statelor Unite, Canadei, Chinei, de ce nu?

Nils Muižnieks: „Este clar că avem de-a face cu o criză globală. Nu doar UE, dar și alte țări de pe alte continente ar trebui să se implice. Armenia, de pildă, a primit mai mult de 1000 de armeni creștini. Armenia este o țară foarte mică și nu printre cele mai bogate. Rusia ar trebui să facă mai mult. SUA, Canada, pot face mai multe. SUA s-au angajat că va primi cam1500 de refugiați, dar este ca o picătură într-un ocean.”

Europa Liberă: Ultima mea întrebare, domnule Comisar: UE trebuie să găzduiască refugiați din Siria și Irak, dar și din Ucraina (mulți sunt tentați să îi uite pe aceștia…) Revoltă în Turcia și posibili refugiați și din această țară. Poate fi imaginată o soluție pe termen lung pentru refugiați ?

Nils Muižnieks: „Cred că trebuie să abordăm cauzele acestor crize. Sa nu mai fie război în Siria. Să ne gândim la soluții militare pentru ISIS, să găsim soluții pentru ca cei care vin aici să poată locui și munci legal. Cred că plătim acum prețul unei lipse de angajament de la începuturile acestor crize din Siria, Irak, Libia și Ucraina.”

XS
SM
MD
LG