Miniştri, deputaţi, magistraţi sau oameni de afaceri din România care s-au bucurat de influenţă şi averi considerabile se află în prezent după gratii, fiind condamnaţi de o justiţie independentă. Cristina Guseth, director al Freedom House Bucureşti spune că în ultimii ani DNA a devenit una dintre cele mai credibile instituţii anticorupţie din România.
Europa Liberă: La Chişinău în ultimul timp se aud tot mai mult chemări de felul „DNA, treceţi Prutul”. Aceasta în speranţa că se va face ordine şi în Republica Moldova la capitolul justiţie, aşa cum se face în România. Cum scapă România de marea corupţie şi de corupţi?
Cred că sunteţi încă într-o fază incipientă...
Cristina Guseth: „E mult spus scapă. Dar în orice caz se luptă, pentru că este o hidră extrem de extinsă. Şi fără procurori nu ai cum să combaţi acest fenomen. Pe de altă parte, România acum se gândeşte şi cum ar putea să facă prevenţie. Nu cred că aţi ajuns în această fază, din discuţiile pe care le avem în seminarul pe care îl avem aici, legat de achiziţii publice şi fraudă în achiziţii publice. Cred că sunteţi încă într-o fază incipientă. Trebuie să aveţi multă hotărâre şi procurori şi judecători curajoşi.”
Europa Liberă: Lupta împotriva corupţiei înseamnă voinţă politică în primul rând?
Cristina Guseth: „Da, înseamnă şi voinţă politică. Dar de multe ori politicienii nu au avut încotro. Rar am găsit voinţă politică în această privinţă. Mă gândesc iarăşi cum s-a întâmplat în România. S-a întâmplat pentru că România urma să adere la Uniunea Europeană şi atunci politicienii au găsit soluţia de a o aduce pe Monica Macovei, care a avut voinţă şi a avut la acel moment şi un sprijin politic.”
Europa Liberă: Deşi şi-a făcut şi duşmani mulţi.
Cristina Guseth: „Nu poţi să nu-ţi faci duşmani, când te lupţi cu corupţii. Pentru că sunt foarte uniţi, sunt foarte determinaţi, sunt destul de mulţi. E clar că atunci când te lupţi cu corupţii, îţi faci duşmani, nu e dubiu. În România DNA a început să funcţioneze de atunci de când s-a schimbat, de când a început Daniel Morari. Şi paşii care s-au făcut au fost paşi constanţi în aceeaşi direcţie. Şi lucrul acesta s-a văzut în rapoartele mecanismului de cooperare şi verificare. Drumul este greu şi nu e un drum scurt, e un drum lung.”
Europa Liberă: Cât de periculos e atunci când omul de afaceri vine în politică şi când oligarhia domină structurile statului, structurile de drept.
Nu poţi să nu-ţi faci duşmani, când te lupţi cu corupţii...
Cristina Guseth: „Ştiţi ce este foarte periculos? Pentru că omul de afaceri nu e un om de afaceri, în înţelesul din Occident, este un om care vine în politică să acumuleze sume cât mai mari de bani. Atâta vreme cât un ales cheltuieşte într-o campanie mai mult decât câştigă în patru ani de mandat, în mod clar, el vine acolo ca să dobândească bani într-o manieră ilicită, adică să fure bani. Deci, e foarte periculos.”
Europa Liberă: Deci, politica un business profitabil ajunge să fie?
Cristina Guseth: „Nu este un business. Pentru că eu cred că deteriorezi cuvântul „business”, el are un înţeles pozitiv. Politicienii ar trebui, dacă îşi iubesc ţara, dacă le pasă de această ţară a lor, să-şi înfrâneze această tentaţie de a considera votul cetăţenilor ca pe un mandat să dispună de banul public în interes personal. Atunci când lucrez cu banul public, ar trebui să ai o responsabilitate sporită, decât atunci când lucrezi cu banii personali.”
Europa Liberă: Şi banul public astăzi tot e mai mult la cheremul politicienilor.
Cristina Guseth: „Da. Pentru că aşa este. Când noi îi trimitem pe ei în funcţii publice, ei au acces la banul public, practic, noi în mandatăm să aibă acces la banii publici. Acesta este jocul democratic, nu ai ce-i face. Problema este ce faci.”
Europa Liberă: Trimitem lupul stăpân la oi?
Cristina Guseth: „Ar trebui să nu mai trimitem lupi, să trimitem oameni responsabili. Cred că aceasta ţine şi de noi, de cetăţeni. Este complicat, este un drum greu.”
Europa Liberă: Cetăţeanul zice că prea puţine persoane cu integritate morală poţi găsi astăzi, poţi identifica, ca să ajungă să guverneze destinul cetăţeanului şi al ţării.
Cristina Guseth: „Nu am mare experienţă aici, în Moldova. Dar în măsura în care am venit, aici pot să vă spun că am întâlnit oameni în organizaţiile neguvernamentale foarte bine pregătiţi. Am întâlnit şi în sistemul juridic oameni foarte bine pregătiţi. Cred că există oameni şi aici, trebuie să-i găsiţi.”
Europa Liberă: Din afară cum vi se pare o ţară săracă cu atâta corupţie?
Cristina Guseth: „Îmi pare că va deveni şi mai săracă şi că este un risc enorm. Şi în România sunt probleme foarte grave de sărăcie. Am mers mult prin ţară şi aceasta am întâlnit: lipsă de industrie şi sărăcie extremă. E foarte grav ceea ce se întâmplă, pentru că e vorba de ziua de mâine a cetăţenilor acestei ţări.”
Europa Liberă: Şi flagelul acesta, odată înrădăcinat, greu se dezrădăcinează.
E foarte grav ceea ce se întâmplă, pentru că e vorba de ziua de mâine a cetăţenilor acestei ţări...
Cristina Guseth: „Da, foarte greu. Ne uităm şi la ce se întâmplă în România, acum, pare o patologie, pare o nebunie, pentru că sunt sume uriaşe de bani cu care omul doar îşi complică viaţa. Este o patologie, clar, în zona aceasta.”
Europa Liberă: Şi organismul oricum nu se însănătoşează, organismul statal, având acest cancer numit corupţia.
Cristina Guseth: „Din păcate, este adevărat. Şi oamenii nu au încredere în organismul statal, pentru că până la urmă statul acesta trăieşte din banii cetăţenilor, din taxele cetăţenilor. Dacă cetăţenii ar fi conştienţi că jumătate, cel puţin aşa e pe taxarea din România, nu ştiu cum este aici, dar cam jumătate din munca ta se duce la stat în taxe, pe care le plătim statului. Şi atunci ar trebui poate să ne pese mult mai mult de ce face statul cu banii noştri. Este un proces de educare şi a cetăţenilor. Este un proces. Noi vorbim aici de anticorupţie, că ar trebui să facem mai multă educaţie în şcoli. Pentru că te uiţi la corupţia în învăţământ şi la efectul pe care poate să-l aibă asupra educaţiei copiilor şi asupra generaţiilor de mâine şi asupra viitorului unei ţări.”
