Linkuri accesibilitate

Planul Ministerului Economiei pentru depăşirea crizei financiar-economice (Mold-street.md)


Criza de încredere în instituțiile statului (Radu Popescu/politicon.md).

Ministerul economiei de la Chişinău a elaborat un plan de depăşire a crizei financiar-economice. Mold-street.md descrie amănunţit acest plan. Printre acţiunile ţintite de guvern figurează privatizări în regim accelerat, atingerea unui acord cu FMI şi măsuri ce au menirea să reanimeze economia, astfel încât deja în anul 2016 aceasta să revină pe o traiectorie ascendentă.

Autorităţile au de gând să aprobe un plan de asanare a sectorului bancar, cât şi să abroge sau să revizuie hotărârea guvernului din 13 noiembrie 2014, în baza căreia a fost eliberată garanţia de circa 14 miliarde de lei pentru salvarea celor trei bănci din Holdingul Shor. O altă component a planului este atragerea investiţiilor, care prevede eliminarea mai multor bariere din calea lor. Autorităţile nu exclud şi o criză energetică, pe care vor s-o prevină prin negocierea cu Gazprom.

Pe termen mediu, adică pentru anii 2016-2017, planul mai prevede aprobarea unor legi anti-offshore în sectoarele bancar şi nebancar. Jurnaliştii amintesc în context despre planul anticriză dat publicităţii cu o lună în urmnă de experţii de la Expert grup, care, în contrasens cu autorităţile, insistau pe acţiuni imadiate menite să stopeze degradarea continua a situaţiei economice, financiare, sociale.

Comentariile negive referitoare la acest plan care apar în „Adevărul Moldova” pretind că acesta nu va salva economia, ci propria piele a politicienilor. Este citat de exemplu expertul din cadrul IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu, care apreciază că în document sunt prezentaţi mai mulţi factori care au generat criza actuală, cum ar fi criza din Rusia şi din sectorul bancar, dar s-au omis cei fundamentali, structurali care nu permit dezvoltarea ţării şi care afectează economia, cum ar fi corupţia şi incapacitatea managerială şi organizatorică a multor instituţii de stat. Expertul economic susţine că prevederile elaborate de autorităţi „reprezintă mai curând un plan al „planurilor” şi a lozincilor generale”.

Planul nu conţine măsuri concrete: „În fiecare capitol se menţionează despre necesitatea elaborării unor strategii, planuri şi foi de parcurs. Moldova deja are peste 200 de strategii şi nici una nu funcţionează la modul real. Cât timp trebuie să mai treacă ca pe lângă acest plan să fie elaborate altele şi în sfârşit să vedem că instituţiile execută măsuri anticriză? În fiecare subcapitol se vorbeşte despre „transparentizarea”, „simplificarea” sau „eficientizarea” proceselor. Un plan anticriză necesită indicarea acţiunilor concrete cum ar fi eliminarea unei proceduri, etape, a unui document sau a unei taxe”, precizează Sergiu Gaibu.

Radu Popescu, consultant politic în Republica Moldova care îşi publică analizeze pe politicon.md, anticipează, pe lângă multiplele crize pe care le are de înfruntat Chişinăul, şi una de încredere în instituţiile de stat.

„Abia investit, noul guvern Streleț se află în ingrata poziție de a genera doar vagi speranțe și iluzii, numai nu încredere din partea societății, așa că să nu ne mire dacă la prima adiere de nemulțumire populară să i se ceară capul lui Moțoc tocmai pentru ca lumea să aibă o satisfacție de moment”, crede autorul. Radu Popescu mai scrie că orgoliile alianței de guvernare au drept rezultat concret în acest moment o slabă comunicare cu societatea, dar și o lipsă a acțiunilor palpabile anticriză, iar aceste lucruri transformă Republica Moldova într-un stat care este complet nepregătit să înfrunte o criză care crește din ce în ce mai amenințător.

Revizionismul Rusiei a falimentat proiectul Uniunii Euroasiatice, scrie analistul politic roman Iulian Chifu într-un articol apărut pe deschide.md. În urmă cu un an, proiectul Uniunii Vamale și al Uniunii Euro-asiatice umplea agenda tuturor statelor europene, cu precădere a celor din Estul Europei și din spațiul post-sovietic. Ce a rămas astăzi, la aproape doi ani de la Vilnius și opt luni de la înființare, din Uniunea Euro-Asiatică?, se întreabă autorul şi continua: Mai nimic. Un formalism similar tuturor proiectelor de integrare propuse de Federația Rusă în spațiul post-sovietic. Faptul că proiectul s-a dovedit a avea un singur beneficiar, Rusia, combinat cu aspirațiile imperiale ale lui Vladimir Putin, cu revizionismul rus, au aruncat în aer acest proiect, se declară convins autorul de la deschide.md.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG