Dorința de modernizare și civilizare a satului moldovenesc prinde tot mai multă popularitate în rândul cetățenilor. Modeste sunt resursele financiare, dar, dacă ar exista și mai multă conlucrare între autorități și populație, lucrurile s-ar schimba mai repede în bine. Este una dintre concluziile desprinse de la mai multă lume cu care am discutat în timpul campaniei Europei Libere „Punem Moldova pe roate”.
Autobuzul Europei Libere a trecut prin 20 de localități ale Republicii Moldova. Satul Sirota din raionul Orhei, unde am poposit, are ceva mai mult de 500 de locuitori, dintre care o parte sunt plecați la muncă în străinătate. În același timp, localitatea are doi agenți economici care fac agricultură modernă, asigurând locuri de muncă pentru săteni, cel puțin în timpul lucrărilor de sezon. Și pentru că într-o țară agrară agricultura nu salvează deocamdată satele Moldovei, am discutat cu localnicii despre micile bucurii și mai multe necazuri cu care trăiește Moldova și cetățenii ei, dar și despre calea pe care merge statul azi.
– „În general, merge pe calea cea dreaptă. Şi dacă sunt unele abateri, unele neajunsuri, nu trebuie tratate ca o catastrofă.”
Europa Liberă: Dar care e linia aceasta?
– „Integrarea europeană. Tot ce se face pozitiv trebuie tratat pozitiv, nu trebuie să privim printr-o prismă greşită, sunt lucruri bune.”
Europa Liberă: Dar de ce moldoveanul scapă greu de sărăcie?
– „De aceea că nu vor toţi să muncească.”
Europa Liberă: Dar moldovenii îşi pot decide de unii singuri soarta? Sau aşteaptă totuşi cineva să-i ajute, să-i scoată la liman?
– „Mulţi aşteaptă, aşa cum era pe vremea ruşilor, sovieticilor, cineva să le aducă, să le facă şi să le dea pe farfurie. Nu, aşa ceva nu poate fi niciodată.”
Europa Liberă: Şi atunci cum Moldova îşi asigură un viitor prosper, un viitor în care cetăţeanul să zică că trăieşte în bunăstare?
– „Trebuie mai multă informaţie să aibă cetăţeanul.”
Europa Liberă: Văd că reproşurile cele mai mari cetăţeanul le aduce guvernanţilor.
– „Mult promit, dar nimic nu fac.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră pentru ce promisiuni aţi votat?
– „Pentru un viitor european. Dar nu se vede, degrabă nu va fi. Ei acum sunt dezbinaţi, sunt multe partide. Aşa e Moldova...”
Europa Liberă: Câte partide trebuie să existe în Moldova?
– „Cred că nu mai mult de trei, ca să putem lucra normal. Dar acum sunt peste 30, dar folos e zero.”
Europa Liberă: De ce merg lucrurile rău în Moldova? Şi cine poartă vină?
– „Din cauza proastei gospodăriri a lucrurilor, începând cu banii şi terminând cu lucrurile mici.”
Europa Liberă: Dar când aţi aruncat buletinul de vot, aţi învestit cu încredere guvernarea de azi.
– „Da. Dar guvernanţii sunt ca și cameleonii, azi sunt într-un fel, mâine... De fapt, ei poartă una şi aceeaşi culoare, pe care noi o ştim şi de care ne-am săturat.”
Europa Liberă: Este diferenţă între felul cum gestionează treburile statului partidele de stânga şi cele de dreapta?
– „Probabil, în esenţă, sunt şcoliţi într-un fel. Acum noua guvernare, nu zic că fură, fiindcă e prea, dar un sinonim mai finuţ nu-mi vine pe limbă. Nu ajunge la mintea mea, după ce a dispărut miliardul, nu înţeleg cum au făcut aşa scenariu ca lumea să îi creadă, până apare alt eveniment la fel de important şi lumea îşi îndreaptă atenţia încolo. Şi tot aşa suntem duşi cu momeala că ceva se va întâmpla, însă când, la care generaţie?”
Europa Liberă: Miracolul nu se întâmplă, dacă cetăţeanul nu e implicat în luarea deciziilor.
– „Nu ne plângem, dar aşteptăm o forţă tânără, instruită, şcolită, să înlăture tot ce este vechi. Partidul noi ştim ce este. Este o cohortă, un contingent care merge în ansamblu, liderul decide. Păcat, fiindcă acolo mai sunt persoane în care noi credem şi care oricum sunt duse de tumultul acesta de evenimente ale lor, care oricum în ultimă instanţă îşi pierd personalitatea. Unica soluţie e tineretul fără afaceri, să nu fie aleşi judecătorii prin cumetrism, prin dinastii, să dispară mita anume în justiţie.”
Europa Liberă: Dar reproşurile cele mai mari la adresa cui trebuie să le adreseze cetăţeanul?
– „Celor de la guvernare. Noi resurse avem, dar unde se duc nu ştim. Auzim că vin ajutoare, că ne ajută Europa, America. Dar unde se duc ajutoarele celea?”
Europa Liberă: De ce nu cereţi socoteală?
– „Şi ce răspunsuri avem?”
Europa Liberă: Ce probleme trebuie rezolvate astăzi în Moldova, astfel încât cetăţeanul să zică că este mulţumit de parcursul pe care şi l-a asumat ţara, guvernarea?
– „Eu cred că, în primul rând, trebuie să rămână cetăţeanul acasă, să-i fie create condiţii să poată lucra acasă.”
Europa Liberă: Ce salariu ar fi bun?
– „Măcar cinci mii de lei la sat. Lumina s-a scumpit, gazul s-a scumpit, produsele s-au scumpit.”
Europa Liberă: Dar de ce moldovenii nu cred în reforme? Sau de ce nu cer guvernanţilor să facă reforme?
– „Fiindcă am fost atâţia ani amăgiţi și amăgiți.”
Europa Liberă: În ce promisiuni aţi crezut dumneavoastră?
– „În binele care ne aşteaptă. Şi binele nu-l mai vedem. Că vor fi locuri de muncă bine plătite, dar locuri de muncă nu mai sunt, salarii nu sunt.”
Europa Liberă: Moldova trebuie să se apropie de Est, de Vest? Care e opţiunea dumneavoastră?
– „Moldova trebuie să rămână Moldova şi să trăiască bine şi cu Estul, şi cu Vestul, să-şi scoată profituri pentru dânsa.”
Europa Liberă: Dar ideea că viţelul care suge de la două vaci e unul care creşte mai repede şi bine?
– „Creşte mai repede, dar poate rămâne fără amândouă. Se întâmplă și așa.”
– „Se întâmplă că niciuna nu vrea să-l hrănească. Şi aşa cred că vom rămâne şi noi. Fiindcă mulți nu vor unire nici cu ruşii, nici cu Europa.”
*
Autobuzul Europei Libere a ajuns și la Ciuciuleni, raionul Hâncești, un sat cu o istorie de peste șase secole și aproape cinci mii de locuitori. Comunitatea este împărțită în patru mahalale sau, cum li se mai spune, „sote”, cuvânt venit de la patru zone, unde erau dislocați ostași la începutul secolului XIX. La Ciuciuleni am discutat cu fostul primar Ion Pagu. L-am întrebat cine poartă mai mare vină pentru prăpastia în care s-a pomenit Moldova, cetățenii sau conducerea țării.
Ion Pagu: „Oamenii nu sunt vinovaţi. Sunt vinovaţi cei de la conducere că în 24 de ani nu au ales direcţia principală şi au sărit dintr-o luntre în alta. Au stat cu fundul în două luntri – când la Est, când la Vest. De aici se trag toate belelele pe capul nostru, blestemul care mai planează deasupra noastră.”
Europa Liberă: Și cetăţeanul de ce votează conducerea care nu-i îndreptăţeşte aşteptările?
Ion Pagu: „La ultimele alegeri nu a fost alternativă. Lucrurile stranii care se întâmplă, Bălţi şi Orhei, tot e motivul acesta. S-au dezamăgit oamenii, au pierdut speranţa, nu mai ştiu ce să aleagă. În aşa condiţii o apuci pe calea cea nedreaptă, ca să eviţi o parte, te duci în partea cealaltă, care nu e cunoscută, nu e analizată profund şi nu ştii ce te așteaptă. Aici sunt greşelile. Dar cred că lumea e mai puţin vinovată decât cei de la conducere. Pentru că 24 de ani eu nu am auzit un conducător, un preşedinte, un prim-ministru, un lider de partid să facă o declaraţie cu privire la ce a fost, ce va fi începând de mâine, că de azi se va schimba: unu, doi, trei. Toţi tac. Ce să mai vedem? Cu dânşii poţi ajunge în Uniunea Europeană? Acum oamenii vor merge fără ei în Uniunea Europeană. La sigur că fără ei. Vor veni poate alţii, dar este clar la ziua de azi că nu mai poate fi alternativă Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Cele mai multe reproşuri se aduc clasei politice. Aşa se zice: că politicianul ar fi dezbinat societatea între cei de stânga şi cei de dreapta, între cei care vor ca Moldova să se apropie de Uniunea Europeană şi cei care vor ca ţara să se apropie mai mult de Federaţia Rusă. Dar poporul îşi merită conducerea pe care o are.
Ion Pagu: „Da, îşi merită, pe bună dreptate. Eu, de exemplu, acum mă socot un om naiv şi sunt mulţi ca mine. Noi credem, ca oameni sinceri, că facem ceva pentru ţară, că au venit la conducere să facă ceva pentru ţară, doar înstăriţi sunt, au tot ce le trebuie. Ce a mai rămas? Să se afirme pe arena politică. Aceasta e normal să fie pentru un om dacă are de toate. Ce i-a mai rămas? Şi nicidecum să vii la conducere să te autodistrugi, să pierzi tot, am în vedere ca politician. Eu, de exemplu, nu am încrede în niciunul.”
Europa Liberă: Şi s-a pierdut speranţa, e mare dezamăgirea… Eşuează Moldova ca stat?
Ion Pagu: „Nu eşuează ca stat. Pur şi simplu, ca să aducem Europa la noi acasă sunt două căi: una evolutivă, adică timp mult ş.a.m.d. şi alta revoluţionară, nu în sensul că ieşim cu furcile, dar se contribuie, se lucrează, se lămureşte oamenilor.”
Europa Liberă: Domnule Pagu, şi dacă poporul îşi merită conducerea pe care o are, vin alegerile şefului statului anul viitor, se va aprofunda criza, se va depăşi criza? Cine merită să ajungă în fotoliul de şef al statului şi cine trebuie să-l aleagă totuşi: cetăţeanul cu drept de vot sau deputaţii?
Ion Pagu: „Eu cred că referendumul nu are şanse, nu cred că poporul va fi de acord ca preşedintele să fie ales de Parlament. Preşedintele trebuie să fie ales de întreg poporul. Şi e paradoxal că va fi ales de componenţa actuală legislativă şi atunci iar avem probleme.”
Europa Liberă: Într-o republică semi-parlamentară, semi-prezidenţială, aşa cum e Moldova?
Ion Pagu: „Aşa cum e Moldova acum. Președintele nu trebuie să stea la o partea, glasul lui să se audă permanent. Avem televiziune, cred că are acces, dacă nu la un post, atunci la altul. El trebuie să atenţioneze unde s-a greşit, să participe la şedinţe de guvern, de Parlament, să pună problemele… Chiar dacă el nu poate multe, dar atenţionarea mult înseamnă, este auzit de popor şi atunci are susţinerea poporului. Dar dacă nu face nimic, pentru ce să-l susţii?!”
Europa Liberă: Şi dacă ar fi să vorbiţi despre problemele cele mai grave care duc Moldova pe marginea prăpastiei, dar mai ales despre soluţiile care ar scoate Moldova din prăpastie şi ar reveni această ţară cetăţenilor, aşa cum a spus şi secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care ar fi aceste soluţii la problemele cele mai grave din societate?
Ion Pagu: „Foarte simplu s-ar putea. Chiar dacă se manipulează, într-un fel, că procurorul este ales pe câţiva ani, procurorul – jos, guvernatorul băncii – fără discuţii, Curtea Supremă de Justiţie – jos. Pe aceştia eu îi văd ca duşmani ai poporului, altfel nu pot spune. Nu se face niciun lucru mare fără jertfe, cineva trebuie să se jertfească, să înceapă, cum am spus: „De azi eu, ai mei, ţineţi minte ce se întâmplă. De azi înainte”, ceea ce nu am auzit. Dar lucrul acesta poate să-l facă Maia Sandu şi poate și Leancă, până la urmă. Nu ştiu cum vor derula lucrurile. Cel care a greşit sub presiune, şi a declarat lucrul acesta public: „Da, am făcut-o” , este un pas înainte. Şi s-ar putea, este părerea unui muritor de rând care de la Ciuciuleni foarte puţin vede, dar crede că poate fi ceva bun.”
Europa Liberă: În aceşti 24 de ani s-a pierdut încrederea în instituţiile statului, în clasa politică. Dar în Moldova profundă se atestă şi o degradare morală a populaţiei. Aveţi o explicaţie pentru acest fenomen?
Ion Pagu: „Dacă nu este suport din partea statului, societăţii civile, instituţiilor locale şi nu lucrăm toţi în comun, aceasta se întâmplă. Cei mai ageri, mai descurcăreţi au plecat, au rămas cei care sunt mai puţin descurcăreţi. Sunt fără atitudine, nu au loc de muncă, s-au făcut prieteni cu paharul şi degradarea e mare.”
Europa Liberă: Cu aceşti oameni trebuie să făureşti viitorul.
Ion Pagu: „Şi cu aceştia. Mai sunt şi alţi oameni, care poate văd mai bine. Trebuie să-i luăm de mână şi să-i îndemnăm să facă. Fă ca mine, fă mai bine ca mine – e o lozincă veche, care e foarte bună pentru orice zi. Numai așa”
Ciuciulenii de ieri şi de astăzi
*
Caravana „AICI este Europa Liberă” s-a aflat o zi și în comuna Ciorești din raionul Nisporeni. Cu ajutorul și cu implicarea sătenilor, în această localitate au fost realizate mai multe proiecte de infrastructură, cum ar fi gazificarea, instalarea apeductului. Urmează salubrizarea și construcția unui sistem de canalizare. Or, așa cum spun experții, unde lipsește apa și canalizarea, e dovadă a sărăciei și inegalității sociale. Lidia Dima a lucrat mai mulți ani contabilă. A avut și trei mandate de consilier local. La întrebarea cine a pus umărul și banul pentru dezvoltarea comunei, Lidia Dima a răspuns:
Lidia Dima: „Şi cei de la guvernare s-au implicat, dar şi cei din sat, administraţia publică. Mult primarul a făcut, a atras multe proiecte. Datorită lui multe s-au făcut. Sunt multe sate care ce folos că au primar, dar nu au apă, șosele, club, casa sănătăţii. E bine să mergem pe aşa cale.”
Europa Liberă: Pe care cale?
Lidia Dima: „Europeană. În satul nostru multe s-au făcut, inclusiv cu suportul elveţienilor, avem drumuri bune, apă, grădiniţă, casa sănătăţii. Şi ne pare bine.”
Europa Liberă: Dar cu bani veniţi din Federaţia Rusă s-a făcut ceva?
Lidia Dima: „La noi în sat nu.”
Europa Liberă: Şi atunci care e explicaţia că moldoveanul votează pentru Uniunea Euroasiatică şi pentru apropierea Moldovei de Rusia?
Lidia Dima: „Fiindcă Moldova e ţară multietnică, mulţi sunt obişnuiţi să trăiască cu ruşii, cum a fost aşa să meargă înainte. Dar cei care au fost în Europa văd cum se trăieşte acolo, văd care e diferenţa.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ziceaţi că drumul pe care trebuie să meargă Republica Moldova este drumul eurointegrării. Cunoaşteţi avantajele de care beneficiază cetăţeanul în cazul apropierii Moldovei de Uniunea Europeană?
Lidia Dima: „Ţara a rămas în urmă, dar ea este ajutată. Trebuie să sperăm la o viaţă liberă şi prosperă, să nu fie corupţie.”
Europa Liberă: Credeţi că va veni cineva să facă ordine în casa moldoveanului, în ţara lui?
Lidia Dima: „Eu aş dori să vină.”
Europa Liberă: Cine?
Lidia Dima: „Să vină de peste hotare judecători, procurori. De ce să nu vină? Să ajute Moldova, dacă e înglodată şi nu poate ieşi la liman. Nu poate, se vede. Sunt legaţi unul de altul şi nu pot face nimic. Sunt cumetri, rude, procurorii, au rude guvernanţi. De aceea nu pot ieşi din situaţie. Vrem ca guvernanţii să fie cinstiţi, să nu fure, oamenii de la sate să aibă o viaţă mai uşoară, pensionarii trăiesc cu pensie de 700-800 de lei. După un an secetos ca acesta, lumea totuşi speră şi lucrează, se gândeşte că va fi mai bine. Întotdeauna tragem nădejde că va fi mai bine. Dar e mai bine când oamenii sunt cinstiţi, nu fură.”
Europa Liberă: De ce unii au pierdut această cinste, obrazul?
Lidia Dima: „Din cauza corupţiei. Mulţi spun că se trage de la ruşi, fiindcă aşa am fost educaţi. Noi am fost în ospeţie în Cehia şi am văzut cum trăieşte acolo lumea, oamenii sunt cinstiţi, nu fură. Dar la noi de ce dispar banii şi nimeni nu răspunde? Ce înseamnă aceasta? Dacă ar fi nişte legi stricte pentru toţi... Cineva fură o găină sau un sac de păpuşoi, e pedepsit şi stă la puşcărie câţiva ani, dar dacă a dispărut miliardul de ce nu trebuie traşi la răspundere? Omul să ştie că trebuie să fie cinstit. Dacă mori, nu iei nimic cu tine, toate rămân. Privim seara noutăţile şi ne uimim. Poate şi în trecut furau, dar nu se auzea ori poate nu se simțea.”
Europa Liberă: Există o diferenţă între cum conduc partidele de stânga și partidele de dreapta? Cine vă insuflă mai multă încredere? De exemplu, care e diferenţa de pe timpul unei guvernări comuniste şi de pe timpul unei guvernări democrate?
Lidia Dima: „Când erau comuniştii la putere, oamenii nu prea aveau dreptul să vorbească, care era ordinul comuniştilor aşa se îndeplinea. Am lucrat şi ştiu cum era. Voronin ţinea totul în mâna lui. Ce făceau, ce dregeau nu mai ştia nimeni, ştia numai partidul. Voronin tot a furat, dar nu ştia nimeni. Dar acum, dacă sunt mai multe partide, se pârăsc unul pe altul, îşi spală rufele în văzul lumii. Nu e dreptate, fiindcă acestor partide atâtea milioane de lei li se acordă ca ele să funcţioneze, intră la conducere, unii mai nimic nu fac, dar se bucură de atâţia bani de pe spinarea oamenilor. Eu aş adopta aşa o lege: dacă vrei să fii ales, pune banii din buzunar. Mă refer la Legea privind finanţarea partidelor din bugetul ţării. Eu aceasta nu aş dori deloc.”
Europa Liberă: 2016 va fi anul alegerii şefului statului. Ce fel de preşedinte de ţară vă doriţi dumneavoastră? Cine să-l aleagă: cei din Parlament, cetăţeanul cu drept de vot?
Lidia Dima: „Eu sunt de părere că trebuie să fie ales de popor. Fiindcă cetăţenii poate mai bine vor gând şi îl vor alege. Partidele îl aleg ca să depindă numai de ele. Dar ar trebuie să depindă de popor, să poată conduce. Câte s-au întâmplat în ţară, dar preşedintele tace. Nu ar trebui. Eu în locul lui aş bate cu pumnul în masă şi aş zice: „Eu aşa am zis. Aşa trebuie să faceţi”. Dar el tot nu poate.”
Europa Liberă: Acesta e un preşedinte dictator.
Lidia Dima: „Da.”
Europa Liberă: Şi vreţi un preşedinte dictator?
Lidia Dima: „Vreau un preşedinte să nu depindă de partide, să fie de sine stătător, să conducă ţară, să nu fie doar de formă. Ca să nu fie de formă, trebuie să fie ales de popor. Eu cred că oamenii trebuie să judece, ca să fie preşedintele pentru ţară. Dar lumea noastră nu prea judecă câteodată, de aceea te poţi aştepta să fim iarăşi sub papucul Rusiei. Dacă lumea nu va judeca... Totul depinde de popor. Dar din cauza corupţiei, sunt legaţi între ei, nu va fi uşor de ales preşedintele. Dacă nu se vor înţelege, trebuie 61 de voturi, dar alianţa are numai 52... Nu ştim ce va fi. Vom vedea. Sperăm să fie bine. Noi tragem nădejde să fie bine.”
Europa Liberă: Câtă încredere aveţi în Alianţa pentru Integrare Europeană 3?
Lidia Dima: „Nu prea am încredere. Fiindcă ei au mai fost la conducere şi mare treabă nu au făcut, s-au certat, sunt toţi tari şi mari. Şi mie aceasta nu-mi place. Ei trebuie să se gândească la oameni, nu doar la dânşii şi la neamurile lor. Ei trebuie să se gândească la ţară.”
Europa Liberă: Dacă aceste trei partide din alianţă nu vă insuflă încredere, în care alte formaţiuni politice aveţi încredere?
Lidia Dima: „Este acum formată Platforma Civică „DA”, poate va fi bine în viitor. Se vorbeşte de Europa, dar se bate pasul pe loc.”
Europa Liberă: Lumea poate face diferenţă între adevăr şi minciună?
Lidia Dima: „Nu prea. Fiindcă la noi oamenii aşa sunt deprinşi – mai bine aşa stăm, mai bine aşa cum este.”
Europa Liberă: Şi pe urmă cetățeanul îi judecă tot pe cei pe care i-a ales.
Lidia Dima: „Da.”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în Parlament, ce aţi face pentru a câştiga încrederea cetăţeanului?
Lidia Dima: „Dacă aş fi în Parlament, în primul rând, aş fi cinstită, aş adopta legi ca toată lumea să înceapă să fie cinstită. Dar fiind la conducere patru ani, el vrea să reuşească să facă tot ce poate pentru neamurile lui. După dânsul vine altul. Avem nevoie de oameni cinstiţi la conducere. La noi oameni cinstiţi nu prea sunt.”
Europa Liberă: Şi în reuşita reformelor credeţi? Cine trebuie să facă reformele? Şi pe când aşteptaţi rezultate de la reforme?
Lidia Dima: „În primul rând, guvernanţii trebuie să facă reforme, totul depinde de ei. Oamenii muncesc, dar ei pentru ce sunt la guvernare, pentru ce primesc bani? Trebuie să facă reforme.”
Europa Liberă: Ce reforme credeţi dumneavoastră că trebuie făcut azi ca cetăţeanul să fie mulţumit?
Lidia Dima: „În primul rând, reforma justiţiei. Le dau ajutor, bani de peste hotare ca să meargă pe o cale dreaptă, să nu fie corupţie, să judece corect. Sunt mulţi care iau mită.”
Europa Liberă: Acum lumea zice că „să nu fie mai rău”. Ce fel de rău poate aduce ziua de mâine decât cel care există azi?
Lidia Dima: „Lumea se teme să nu fie război ca în Ucraina. Fiindcă acesta acţionează asupra ţării noastre, doar suntem alături. Ar fi bine să se ajute ţările acestea expuse pericolului. Şi ruşii câte au luat din Moldova, Ucraina, s-au folosit. Dar acum au ajuns că se urăsc. Și cu românii trăim bine, ne pare bine pentru dânşii. De când au aderat la Uniunea Europeană, mulţi spun că trăiesc mai bine. Sunt care trăiesc mai greu, care mai bine, dar se văd schimbările, mai ales în justiţie, cum îi pune acum la punct pe toţi. Aceasta ne place, le urmărim seara la televizor. La români schimbarea e spre bine, dar la noi... Poate va fi şi la noi.”
Europa Liberă: Dar de ce vă temeţi cel mai mult?
Lidia Dima: „De cutremur, război. Dar Dumnezeu e sus şi ne va apăra, păzi. Merg duminica la biserică, mă rog să fie pace, sănătate şi înţelegere între oameni.”
Europa Liberă: Şi cea mai mare încredere în cine o aveţi?
Lidia Dima: „În Dumnezeu am cea mai mare încredere. Ne bucurăm că a plouat, aceasta tot ne ajută…”
Cioreștiul, surprins de fotograful Iulia Mihailova
*
În cadrul dezbaterilor pe care le-a organizat Europa Liberă pe parcursul lunii august, au fost invitați și jurnaliști care fac ziarele locale. La Orhei am discutat cu colegul nostru Ion Cernei, care de mai mulți ani scrie despre problemele din zona de centru a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Domnule Cernei, de ce după 24 de ani moldovenii tot se oftează, spun că necazurile sunt mai multe decât bucurii, ţara se zbate între rău şi bine, între Est şi Vest?
Ion Cernei: „De vină este mentalitatea noastră. Avem o populaţie manipulată de televiziuni străine, de politicieni care nu sunt responsabili. În 24 de ani de independenţă lumea nu a învăţat să aibă discernământ, să înţeleagă ce e bine şi ce e rău, se lasă amăgită de tot felul de oameni care nu au nicio responsabilitate. Câteodată mă gândesc la fenomenul Shor de la Orhei şi Usatîi de la Bălţi, cetățenii, în disperarea în care ajung, evită să aleagă lumea care într-adevăr încearcă să facă ceva. Eu mă gândesc câteodată la fenomenul oamenilor care lucrează în ONG, persoane care într-adevăr pot face cava în această ţară, însă întotdeauna sunt marginalizate. Mă gândesc la situaţia unui specialist care a terminat în anii ’90 Universitatea de la Budapesta, la Economie, din 10 absolvenţi de-ai noștri, nouă şi-au găsit de lucru în Budapesta, în Austria, iar el a rămas acasă şi lucrează la Teleneşti la o instituţie. A avut trei mandate de primar, mai mult nu a vrut, dar nu şi-a găsit de lucru după capacităţile lui. Părerea mea este că apare o generaţie nouă de politicieni, economişti, jurişti, ingineri care trebuie, până la urmă, să-şi spună cuvântul.”
Europa Liberă: Cine sunt oamenii care se descurcă în Republica Moldova, oamenii credibili pentru societate? Dacă mai există modele, exemple pentru alţii, molipsitoare în sensul frumos al cuvântului?
Ion Cernei: „Sunt asemenea oameni. Eu cred că ei trebuie să fie, într-un fel, mai temerari, mai îndrăzneţi. Nenorocirea cea mai mare e că sunt luaţi la lucru în străinătate, pleacă o mulţime în străinătate şi nu se întorc. Apar nişte partide, nişte sclipiri care, la un moment dat, dispar, poate de aceea că sunt şantajaţi sau şantajabili. Eu însumi câteodată nu văd o ieşire pentru ei, totuşi trebuie să apară. Mă tem de un lucru, să nu apară într-o zi vreo lovituri de stat, pentru că în asemenea cazuri, în situaţia în care trăim, te poţi aştepta şi la lucruri de acestea. Sperăm că exerciţiul democratic va fi unul mai puternic, mai matur şi oamenii aceştia se vor prezenta. Mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat la Orhei, când până la urmă în Consiliul raional Orhei au fost aleşi alţi oameni. Nu ştiu care va fi destinul de mai departe, cum vor merge. Domnul Roman Boţan, vicepreşedintele raionului, ales pe lista PL, îmi place cum lucrează. Îmi place cum lucrează şi ceilalţi, văd că este un suflu nou. Ţara are nevoie de mişcare înainte. Ţara are nevoie de reforme. Dacă rămânem în stagnare – ne pierdem, ne pierdem ţara.”
Europa Liberă: Dar moldovenii înţeleg la justa valoare democraţia? Unii spuneau că democraţia nu creşte pe copac să o poţi culege. Alţii rămân nostalgici după vremurile de altădată. Dacă nu există o consolidare a naţiunii, este greu ca statul să facă un pas înainte.
Ion Cernei: „Mă gândesc care au fost cauzele exploziei din 1989. Ea a trecut, a regresat şi nu are şanse să se mai repete. Noi, într-un fel, trăim parcă repetăm evenimentele Marei Revoluţii Franceze de la 1789, ce s-a întâmplat în 1789 şi ce s-a întâmplat în 1815, bătălia de la Waterloo, toţi au uitat că a fost revoluţie, că a fost Robespierre, grupările girondini, iacobini.”
Europa Liberă: A fost ucis spiritul de protestatar în societatea Republicii Moldova?
Ion Cernei: „Da. Lumea, mai întâi, a fost adusă la disperare. După aceea se lasă uşor amăgită de o sacoşă cu macaroane, de o sută de lei, ceea ce pentru mine e curată sălbăticie.”
Europa Liberă: Şi moldovenii nu mai trăiesc cu demnitate, cu mândria de cetăţean?
Ion Cernei: „Sunt persoane cu demnitate. Dar trebuie să se producă o explozie, nu dea Domnul să fie o explozie de altă natură, când într-o bună zi demnitatea aceasta se va trezi. Eu cred că va apărea un lider politic care ne va uni. Mă gândesc la fenomenul Maia Sandu, ea nu va ajunge pe linie moartă, va veni o zi când se va manifesta în adevăratul sens al cuvântului. Procesul care s-a întâmplat în Educaţie e pornit şi nimeni nu-l va putea opri. Vom vedea în alte domenii cum va fi.”
Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă un lider naţional?
Ion Cernei: „Trebuie să fie un om cumsecade, din familie de gospodari, să nu fie pătat. Cum a zis Adam Michnik, nimeni nu a ieşit curat din comunism. Dar generaţia de astăzi nu a trecut prin comunism, nu cunosc evenimentele acestea. Şi trebuie, bineînţeles, să aibă o echipă de oameni tineri cumsecade, care nu sunt obsedaţi de averi, de lucruri trecătoare şi se vor gândi la ţara lor. Eu, de exemplu, găsesc oameni cumsecade între fermieri, învăţători, medici. Nenorocirea cea mai mare, poate aici mai este o situaţie curioasă, foarte mulţi dintre cei care nu se pot afirma ca profesionişti se implică în politică. Şi e foarte mare procentul celor care intră în politică, fără să-şi facă treaba la locul lor. El nu e bun învăţător, medic, exemple de acestea avem o mulţime, şi intră în politică. Cunosc o mulțime de asemenea exemple.”
Europa Liberă: Dar cetăţeanul dă votul pentru aceste persoane.
Ion Cernei: „Da.”
Europa Liberă: Înseamnă că el se identifică cu cel pe care îl trimite în Parlament.
Ion Cernei: „Da. Aceasta e cea mai mare nenorocire. Eu sunt optimist şi cred că ceva în ţara aceasta se va schimba. Nu poate dura la nesfârşit. Avem alături exemplul României, acolo justiţia a început să lucreze. Trebuie într-o bună zi să se pornească şi la noi. Debandada aceasta nu poate dura la nesfârşit.”
