Linkuri accesibilitate

Valoarea depozitelor bancare ale populaţiei s-a diminuat cu peste 600 de milioane de lei (mold-street.md)


„R. Moldova încă nu a finalizat procesul de constituire a propriei sale identităţi” (A. Țăranu/politicon.md).

Lichidarea celor trei bănci a provocat retrageri de bani de la majoritatea băncilor, scrie mold-street.md. Potrivit publicaţiei, doar în luna iulie 2015, valoarea depozitelor bancare ale populaţiei s-a diminuat cu peste 600 de milioane de lei şi a constituit 34,82 miliarde lei. De vina ar fi, constată mold-street.md, scandalul legat de frauda de circa un milliard de dolari din celel trei bănci – Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială – şi bâlbîielile autorităţilor, care stimulează neîncrederea populaţiei în toate băncile locale, precum şi anunţul întârziat cu privire la lichidarea celor trei bănci. Băncile încearcă printr-o politică de majorare a dobânzilor să menţină banii populaţiei şi să atragă noi deponenţi. Astfel de la începutul anului dobânzile la depozite practice s-au dublat.

În timpul „jafului secolului”, şefii de la BNM cheltuiau ilegal bani pe propriul lux, titrează „Adevărul Moldova”. Articolul semnat de Virginia Nica se bazează pe concluziile unui raport de audit al Curţii de Conturi publicat recent în Monitorul official. Un raport care vorbeşte despre remunerări bogate, cheltuieli pentru excursii, fitness şi minifotbal, deplasări în lux şi împrumuturi, practic, fără dobândă - beneficii de care au avut parte neregulamentar angajaţii Băncii Naţionale a Moldovei. Potrivit raportului, conducerea BNM şi-a asigurat şi salarii grase, care depăşesc şi de 17 ori salariul mediu pe economie. Astfel, în 2014 salariul şefilor de la BNM a variat între 63 şi 74 de mii de lei, chiar dacă salariul de bază era stabilit de 7,2-8,7 mii lei. Primele, vacanţele, ajutoarele materiale şi recompensele au majorat fondul de salarizare de la 1,183 milioane de lei la 1,328 milioane de lei sau cu peste 145 de mii de lei, se mai arată în raportul citat de publicaţie.

Nicolae Negru îşi dedică editorialul de astăzi din „Ziarul national” lui Iurie Roşca, fostul lider al PPCD care „până nu demult reprezenta emblema vie a românismului basarabean și a luptei împotriva imperialismului rusesc”. “Astăzi, Roșca și PPCD sunt implicați în alt proiect geostrategic, care se numește „lumea rusă” sau „Uniunea Eurasiatică” și se confruntă, probabil, în urma scăderii prețurilor la petrol, cu unele probleme fiananciare, fiind nevoit să dea sediul în chirie lui Tkaciuk, conectat și el la un proiect înrudit, de emanație FSB-istă”, scrie Negru. El crede că această „operațiune” vine să încununeze în mod logic „darea aramei pe față”, procesul de „reprofilare” a lui Roșca de la unionismul lui Dungaciu la eurasianismul lui Dughin. Pentru Negru rămâne o enigmă de ce FSB s-a grăbit cu deconspirarea lui Roșca, de ce a considerat că are mai multă nevoie de el ca promotor deschis al „lumii ruse”, al orientării estice, decât să simuleze europenismul și românismul. Potrivit lui, istoria PPCD amintește, în ajunul Zilei Independenței, cât de vulnerabilă, cât de expusă unor influențe obscure, este Republica Moldova, în condițiile în care partidele de aici sunt în continuare niște entități obscure, cu finanțare obscură, la cheremul unor lideri obscuri.

Analistul Anatol Ţăranu deplânge într-un comentariu publicat de politicon.md faptul că în 24 de ani de independență, Moldova nu s-a constituit ca stat, ci se menține în faza unui stat în devenire. „Un stat reprezintă o identitate, iar Republica Moldova încă nu a finalizat procesul de constituire a propriei sale identităţi”, continua analistul. E un stat care nu-şi controlează hotarele un stat tipic aflat în tranziţia de la un fost imperiu spre o altă entitate. Cetățenii Republicii Moldova au învățat prea puține lecții și prin aceasta se explică starea de decadență în care se regăsește statul și societatea, mai crede Ţăranu.

Analistul e de părere că mai există o anumită șansă, minimă, că aici se va constitui o națiune civică moldovenească din românii moldoveni și din minoritățile naționale, dar aceasta doar cu condiția că baza acestei națiuni să fie cultura românească. Cât ține de perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova, Anatol Țăranu spune că în ultimii cinci ani, indiscutabil, republica Moldova s-a apropiat de integrarea europeană şi, astăzi, cu toate problemele existente, e mai aproape de UE decât acum șase ani.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG