În Autonomia găgăuză a fost marcată astăzi aniversarea a 25-a de la autoproclamarea „Republicii găgăuze”, nerecunoscute internațional, dar care a existat până în anul 1994, când Parlamentul Moldovei a aprobat statutul Autonomiei găgăuze. La manifestaţiile de la Comrat a participat şi primul ministru Valeriu Streleţ. Este pentru prima oară când un premier al Moldovei participă la comemorarea autonomiei găgăuze.
Premierul Valeriu Streleţ şi-a început discursul rostit la Casa de cultură de la Comrat prin a explica de ce a decis să participe la controversatele manifestaţii de ziua aşa zisei republici găgăuze. „Scopul meu este să-mi exprim opinia referitor la o serie de subiecte importante și principiale”, a menționat premierul. Valeriu Streleţ a evitat să spună ce anume au aniversat astăzi cu fast autoritățile de la Comrat şi cu ce ocazie a fost prezent acolo.
„Data de astăzi este una deloc simplă în istoria Republicii Moldova. Până în prezent, evenimentele din august 1990 sunt percepute destul de contradictoriu și chiar emoțional.” Streleţ a promis că guvernul va adopta un program special de dezvoltare a Găgăuziei. El şi-a exprimat încrederea că Parlamentul va adopta toamna o decizia amânată de mai multă vreme şi anume cea cu privire la instituirea grupului de lucru pentru cooperarea cu Adunarea Populară a Găgăuziei.
În discursul ei, başcanul Irina Vlah a vorbit, între altele, despre unitatea locuitorilor Găgăuziei amintind în acest context referendumul din februarie 2014 pentru „autodeterminarea” regiunii şi pentru aderarea acesteia la Uniunea Vamală sub oblăduirea Rusia, plebiscit declarat neconstituţional. „Ne-am demonstrat dreptul la statalitate şi autonomie politică. Acum urmează eforturi sistematice pentru realizarea potențialului economic al Găgăuziei” a subliniat Irina Vlah.
Analizând discursurile celor doi oficiali analistului politic de la Chişinău, Ion Tăbârţă, observă că în timp ce premierul Valeriu Streleţ a avut un discurs pragmatic şi unificator, başcanul Irina Vlah a ţinut să revendice un soi de statalitate a autonomiei, fără să pomenească în discursul său despre Republica Moldova. În opinia lui Ion Tăbârţă, participarea premierului la acest eveniment controversat ridică semne de întrebare:
„Ştim foarte bine ce a însemnat vara anului 1990 pentru Republica Moldova, pe acest teritoriu ca şi pe teritoriul altor foste republici unionale. S-au copt o serie de separatisme regizate şi alimentate de fostul centru unional. Data de 19 august a însemnat autodeterminarea unilaterală a regiunii găgăuze. Participarea premierului la această sărbătoare controversată ridică multe semne de întrebare. Din câte înţeleg problema găgăuză este una prioritară pentru guvernul Streleţ. Este deja a doua vizită la Comrat a proaspătului premier, ceea ce denotă că problema găgăuză va fi o carte de bătaie în politica guvernului Streleţ.”
Amintim că oraşul Comrat a fost prima localitate vizitată de Valeriu Streleţ în calitate de premier.
Analistul politic Mihail Sirkeli, de la Comrat, e de părere că şeful guvernului, Valeriu Streleţ, a folosit acest prilej pentru a reseta dialogul dintre Chişinău şi Comrat:
„Vizita şi manevrele politice ale domnului Streleţ sunt adresate nu atât populaţiei din Găgăuzia, cât este un flirt cu forţele politice şi autorităţile din Găgăuzia.”
Mihail Sirkeli spune că, în general, locuitorii din Găgăuzia nu sărbătoresc această dată şi sunt mai degrabă indiferenţi de festivitățile organizate cu fast de către autorităţile de la Comrat:
„Nu este o sărbătoare care se marchează an de an. Istoria acestei zile de 19 august este foarte dificilă.”
Expertul spune că festivități similare se organizau în anii 90. Pe vremea başcanului Gheorghe Tabunşic (2002-2006) pe 19 august a început să fie marcată ziua oraşul Comrat, după ce preşedintele de atunci Vladimir Voronin a interzis celebrarea aniversării inexistentei republici găgăuze. În opinia expertului, Comratul nu ar mai trebui să facă uz de asemenea pseudo evenimente pentru a atrage atenția asupra problemelor din autonomie.
txt
