Linkuri accesibilitate

Deprecierea noțiunii de patriotism în România din pricina demagogiei (ziare.com)


„Est-europenii nu sunt în­că acasă în Europa Unită” (T.Ungureanu/„22”).

Armata rusă a împrumutat tacit metodele folosite de Armenia, în Nagorno-Karabakh, ca sa-și camufleze prezența militară în Estul Ucrainei, arată Iulian Chifu în Evenimentul zilei. Articolul lui se bazează pe declarații ale militarilor ruși capturați în Donețk și Lugansk. Ei susțin că au primit ordin să activeze în Ucraina. Li s-a promis că drepturile salariale și de vechime li se garantează, dar realitatea a demonstrat că există o condiție: să se întoarcă vii și nevătămați în Rusia. Când sunt capturați, oficialii ruși „neagă apartenența lor la armata rusă, afirmă că sunt plecați de capul lor, că iau armamentele din regiune, de la armata ucraineană și, mai mult, că au semnat deja cu toții rapoarte de lăsare la vatră înainte de deplasarea în Donbas”. Dacă mor acolo, familiile lor din Rusia nu primesc niciun fel ajutor. Circa 2000 de militari ruși s-ar afla acum în Estul Ucrainei. Mulți dintre ei i-ar fi cerut lui Vladimir Putin, arată Chifu, să le fie recunoscute calitatea de combatanți și militari ruși, respectiv de prizonieri de război. Dacă Federația și-ar asuma responsabilitatea, ei ar avea garanția că vor reveni acasă, în urma unui eventual schimb de prizonieri.

Pe site-ul ziare.com, Eugen Tomac deplânge deprecierea noțiunii de patriotism în România, din pricina demagogiei politicienilor. Aceștia nu sunt deloc interesați de păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor, mai ales a celor din afara granițelor. Există cinci milioane de vorbitori ai limbii române și ai dialectelelor ei. Dar, scrie liderul Partidului Mișcarea Populară, „nu avem ICR în Ucraina, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Albania sau Croația, state unde se vorbește o limbă română mutilată prin asimilare”. În statele din jurul României sunt mii de profesori de limba română care n-au mai vizitat România de ani buni. Pe scurt, „premisa elitei politice din România de azi pare a fi că promovarea limbii nu aduce profit și nici voturi”.

„Cum de au ajuns est-europenii străini și marfă istorică de mâna a doua în noua Europă Unită? Cum de nu se recunosc vest- și est-europenii de frați buni? De ce facem figură exotică în Vest și unde s-au dus lucrurile care ar fi trebuit să ne lege?” Sunt întrebările pe care și le pune Traian Ungureanu într-un text din revista 22. El constată că Vestul a descoperit țările ieșite în 1989 de sub umbrela Rusiei ca pe un alt fel de Rusie - când nu a fost vorba direct de stângiștii occidentali, pentru care esticii rămân vinovați de a fi ratat un minunat proiect: comunismul. Deficitul de percepție, dublat de o lungă despărțire istorică, provoacă azi o neînțelegere uriaşă, arată Ungureanu. „Est-europenii nu sunt în­că acasă în Europa Unită”, iar „Vestul e dispus, în continuare, să trateze problemele Estului raportându-se la Rusia și acceptând pretențiile Rusiei”. Concluzia articolului este că pomparea de fonduri și de programe de reformă în Est nu va rezolva falia. Alta este soluția: reunificarea istoriei recente a Estului și Vestului european.

XS
SM
MD
LG