Marius Diaconescu, care scrie pe blogurile Adevărul, îi critică sever pe oamenii politici și pe jurnaliștii români pentru dezinteresul față de tema unirii dintre Republica Moldova și România. Fostul președinte Traian Băsescu, care a lansat în 2013 ideea unirii ca proiect de țară, s-ar fi retras, pe final de mandat, în declarații prudente. El relansează acum tema, dar fără niciun rost: este un politician „expirat”, în opinia comentatorului. Mai mult chiar, pozițiile sale sunt de natură să-l blocheze pe actualul președinte Klaus Iohannis într-un cvasi-refuz al ideii de unire - o reacție de pură antipatie. Autorul articolului indentifică însă marea problemă cu poziția presei, care ar fi „aservită Moscovei”. Nu s-ar putea explica altfel absența oricărui interes, mai ales al televiziunilor, față de marșul de acum câteva săptămâni al tinerilor basarabeni. Președintele Iohannis nu s-a arătat atunci la Cotroceni, deși, scrie Marius Diaconescu, „impactul primirii basarabenilor (...) ar fi fost imens pentru opinia publică, mai ales de dincolo de Prut”. „Înainte de 1918, delegaţiile românilor ardeleni erau primite întotdeauna de rege şi de primul ministru al României. Alte vremuri cu alţi bărbaţi în fruntea României...”. Articolul se referă și la dezinteresul guvernanților români față de noul premier moldovean Valeriu Ștreleț. El s-ar fi întâlnit deja cu omologii săi rus și ucrainean pentru că de la București nu a venit nicio inițiativă de contact. „Unirea României cu Republica Moldova este pur şi simplu o reparaţie istorică”, reamintește semnatarul articolului din Adevărul.
În Evenimentul zilei, Sebastian Lăzăroiu observă cum a fost capturată opinia publică din România, prin intermediul presei, de două subiecte. Unul ciudat, al doilea greșit abordat. Primul: principele Nicolae a fost scos din linia de succesiune la tronul României și și-a pierdut titlul de Alteță Regală. Cine ar citi presa românească ar putea crede că România nu e republică, ci monarhie. De fapt, scrie Lăzăroiu, e doar una dintre temele manipulate abil în emisiuni de televiziune, ca să acopere cu o perdea de fum adevăratele probleme - ale sectorului sanitar, de pildă. Acest al doilea subiect e tratat defectuos: trebuie majorate salariile medicilor, de vreme ce li s-a interzis oficial să mai primească ceva de la pacienți. Simplificare abuzivă a problemei, arată Lăzăroiu: nu e vorba de salarii, ci de subfinanțarea cronică a sistemului sanitar, de rețeaua compactă de beneficiari ai uriașelor licitații pe care se risipesc banii statului în materie de sănătate.
Enunțat și în comentariul lui Sebastian Lăzăroiu, subiectul pachetului de relaxare fiscală anunțat insistent de guvernul Victor Ponta e abordat în amănunt, și foarte critic, în interviul acordat Lidiei Moise, la revista 22, de către guvernatorul Băncii Naționale a României. Mugur Isărescu insistă că nu se opune relaxării fiscale, ci acestui pachet de relaxare fiscală, care ar administra un șoc periculos economiei românești. Cu o dubioasă economie la capitolul investiții și cu o creștere economică aproape de 4%, economia României riscă să se „încingă”, cum spun specialiștii. Relaxarea fiscală propusă de guvern nu face decât să alimenteze artificial consumul, dând oamenilor mai mulți bani. De fapt, e nevoie de reforme profunde, care înseamnă investiții și locuri de muncă. O investiție amânată e doar o cheltuială amânată, și care va trebui plătită în viitor, mai arată guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
