Recolta de cereale în acest an este cu circa 20 la sută mai mică decît anul trecut, iar ministrul agriculturii Ion Sula a spus postului de radio Europa Liberă că se aşteaptă o creştere a preţului la grâu. În aceste condiţii o scumpire a pâinii este inevitabilă.
Europa Liberă: Să vorbim despre seceta care a afectat, practic, întreaga Moldovă. A compromis mult din recolta pe care aţi preconizat să o obţineţi în acest an?
Ion Sula: „Dacă ne referim la prima grupă, cerealele, avem o recoltă. Comparativ cu anul 2014, avem o diminuare până la 22% a recoltei. Dar aş vrea să menţionez că avem o calitate mai bună a cerealelor, în special la grâu. Practic, avem până la 65% grâu alimentar de calitate superioară şi, desigur, preţurile la grâu comparativ cu anul trecut sunt mai bune.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă că ar putea fi majorate și preţurile la produsele de panificaţie?
Ion Sula: „Preţurile la pâine urmează să fie ajustate. Săptămâna trecută în cadrul Ministerului Agriculturii am avut şedinţa Consiliului pe produse cereale şi produse din cereale, unde Asociaţia Brutarilor a venit cu solicitarea de a putea ajusta preţurile la pâine, reieşind din situaţia pe care o avem la moment. Mă refer la costurile în special la făină, dar, desigur, se adaugă şi alte costuri.”
Europa Liberă: Se adaugă şi tarifele majorate la curentul electric.
Ion Sula: „Practic, făina, dacă ne uităm la structura preţului de cost la pâine, de la 40% până la 50% o constituie făina. Şi avem un calcul pe care ni l-au argumentat, că dacă se scumpeşte cu un leu preţul la grâu, automat avem o creştere de 1,60 lei per kilogram la făină. Reieşind din situaţia dată, preţurile la pâine urmează să fie ajustate. Dacă ne referim la securitatea alimentară a ţării, astăzi nu avem motive de îngrijorare, practic, suntem asiguraţi cu grâu alimentar. Şi dacă discutăm despre securitatea furajeră, e exact aceeaşi situaţie. Ba vom avea şi o parte din cantităţi care vor fi destinate exportului.”
Europa Liberă: Şi totuşi, ţinând cont de această secetă care a afectat agricultura, credeţi că fermierii ar putea să insiste să fie majorate subvenţiile?
Ion Sula: „Trebuie să evaluăm real care este situaţia la moment, pentru că diferă de la regiune la regiune, de la localitate la localitate. Dacă trecem discuţia deja la grupa a doua de culturi, în special la floarea-soarelui, porumb, sfecla de zahăr şi soia, aici vom avea o diminuare comparativ cu anul trecut a recoltei. Am vizitat săptămâna aceasta mai multe câmpuri demonstrative, cât şi gospodăriile de producere, am avut întâlniri cu fermierii. Acolo unde au fost respectate tehnologiile, mă refer în special la respectarea asolamentelor, acolo unde au fost semănate seminţe de calitate, hibrizi rezistenţi la secetă, situaţia o putem considera medie, dar avem anumite suprafeţe unde cultura e compromisă. În cadrul Ministerului Agriculturii am creat un grup de lucru care va evalua această situaţie. Săptămâna trecută am solicitat de la FAO (Organizaţia pentru Alimentație și Agricultură), ca să vină în Republica Moldova un expert care să evalueze situaţia la moment privind recolta la floarea-soarelui. Avem de la 1,3 până la 1,5 tone la hectar media şi la porumb 2,3-2,7 tone media la hectar. Este o recoltă cu mult mai mică comparativ cu anul trecut.”
Europa Liberă: Rectificări la buget vor fi făcute. Ar putea să includă şi compartimentul ce ţine de subvenţiile acordate agricultorilor?
Ion Sula: „Eu, în calitate de ministru, nu pot să promit acest lucru. Mai avem de achitat subvenţii încă din 2014. Suntem acum în perioada când recepţionăm dosarele pentru investiţiile din anul 2015. Desigur, odată ce vom avea deja finalizată recoltarea acestor culturi, vom veni cu anumite concluzii şi, respectiv, cu anumite solicitări.”
Europa Liberă: Vorbim şi despre piaţa de desfacere. Domnule ministru, autorităţile de la Moscova au anunţat că 17 firme din Moldova au dreptul din nou să exporte în Federaţia Rusă fructe. Aproape toate aceste firme sunt din regiunea găgăuză. De ce s-a făcut iarăşi această selecţie, într-un fel, discriminatorie? Pentru că ceilalţi producători suferă.
Ion Sula: „Este adevărat. Săptămâna trecută am primit din partea Rosselhoznadzor informaţia precum că 17 companii pot exporta pe piaţa Federaţiei Ruse produse de origine vegetală, în special fructe şi legume. Cum au fost selectate aceste companii noi nu cunoaştem, aşa cum nu cunoaştem cum anterior au fost selectate şase companii din Republica Moldova şi companiile din partea stângă a Nistrului.”
Europa Liberă: Când s-a întocmit lista, reprezentanţii autorităţilor de la Chişinău nu au fost prezenţi?
Ion Sula: „Nu am fost cel puţin consultaţi. Aici aş vrea să aduc o claritate, că noi avem semnat un memorandum de înţelegere cu Rosselhoznadzor, şi anume companiile care urmau să fie incluse în lista respectivă trebuiau să corespundă anumitor cerinţe. Mă refer aici la suprafeţe, să aibă capacităţi frigorifice, să fie înregistrate ca operatori în acest domeniu la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Dacă examinăm, atât în luna februarie, cât ulterior în luna iunie şi repetat acum, la început de august, Rosselhoznadzor nu a consultat autorităţile din Republica Moldova cum urmau să fie incluşi aceşti exportatori în lista respectivă. Poziţia Ministerului Agriculturii este ca fiecare dintre producători sau exportatori din Republica Moldova, care se conformă cerinţelor fitosanitare şi cerinţelor de calitate de pe piaţa Federaţiei Ruse, dacă discutăm acest caz, să poată exporta, să nu avem o discriminare între producători şi exportatori.”
Europa Liberă: Partea rusă anunţă că loturi de fructe din Moldova ajung în Federaţia Rusă prin contrabandă. Câtă dreptate au acei care spun acest lucru?
Ion Sula: „Ministerul Agriculturii nu poate confirma acest lucru. Producătorii şi exportatorii noştri, reieşind din situaţia pe care am avut-o anul trecut pe piaţă sau din conjunctura pieţei, din restricţiile pe care le-am avut impuse de Federaţia Rusă, au început să diversifice pieţele, au găsit soluţii ca să exporte pe pieţele din Belarus, Kazahstan, Ucraina, inclusiv în Uniunea Europeană şi în țările arabe. Deci, noi am început să diversificăm exportul de produse, în special mă refer la măr. Astăzi producătorul sau fermierul din Republica Moldova are în faţă o barieră neargumentată de Rosselhozndzor, pentru că din toate loturile care au fost exportate în 2014, inclusiv 2015, nu au parvenit notificări către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, unde să fie confirmat că noi nu ne conformăm cerinţelor şi standardelor fitosanitare şi standardelor de inofensivitate.”
Europa Liberă: Ce reacţia aţi avut, atunci când pe micile ecrane din Federaţia Rusă se demonstra cum sunt distruse piersicile importate din Moldova?
Ion Sula: „Am văzut în presa locală, cât şi internaţională, toate ţările care au fost sancţionate sau originea acestor produse au fost destinate distrugerii. Desigur, nu este o metodă corectă, pentru că aceste produse chiar dacă nu au ţara de origine respectivă, dar corespund standardelor, puteau să nu fie comercializate în stare proaspătă, puteau fi destinate, de exemplu, procesării, dar să nu fie distruse. Pentru că şi în Federaţia Rusă, şi în lume este foarte multă populaţie care suferă de foame.”
Europa Liberă: În scurt timp va începe recoltarea strugurilor. Embargoul impus de Federaţia Rusă pentru vinurile moldoveneşti încă nu a fost eliminat. Strugurii în stare proaspătă au acces către piaţa rusă? Mai discutaţi cu partenerii ruşi ce se poate schimba în bine în cooperarea moldo-rusă pe acest segment?
Ion Sula: „La moment strugurii de masă se exportă pe piaţa Federaţiei Ruse fără nicio problemă, nu avem restricţii la această poziţie tarifară. Atunci când discutăm despre vinuri sau despre strugurii tehnici, avem numai şase companii la moment care pot exporta pe piaţa Federaţiei Ruse. Săptămâna trecută am avut o întâlnire în cadrul Ministerului Agriculturii cu vinificatorii. Într-adevăr, această restricţie mai creează anumite impedimente pentru vinificaţia din Republica Moldova. Totodată, vinificatorii pe parcursul ultimei perioade şi-au diversificat piaţa, o parte din ei nici nu vor să audă de această piaţă, o parte din ei încă mai au anumite contate. Dar aici mai avem o barieră, şi anume bariera tarifară, Federaţia Rusă, începând cu 1 septembrie 2014, au impus anumite taxe faţă de produsele agroalimentare moldoveneşti. Nu la toate dintre ele, dar la cele mai exportate, care creează o anumită problemă la nivel de competiţie. Ministerul Agriculturii a solicitat Rospotrebnadzor şi Rosselihoznadzor să vină să evalueze situaţia la moment. Mă refer la sistemul de evaluare a calităţii vinului, avem un sistem care este recunoscut la nivel internaţional. Mă refer şi la infrastructura de laboratoare, noi astăzi putem demonstra că vinurile din Republica Moldova sunt calitative şi corespund standardelor internaţionale. Demonstrează şi exporturile pe care le avem pe alte pieţe, inclusiv piaţa Uniunii Europene, piaţa din Statele Unite ale Americii, piaţa din Japonia, piaţa din China, unde noi exportăm produsele vinicole.”
Europa Liberă: Pierderile de pe piaţa Rusă rămân irecuperabile.
Ion Sula: „Într-adevăr, aceste restricţii au generat anumite pierderi producătorilor din Republica Moldova. Pe de o parte, ele au generat şi anumite situaţii când producătorii au fost nevoiţi să investească în calitate. Noi astăzi producem vinuri cu mult mai calitative şi e foarte important că noi deja comercializăm vinuri cu valoare adăugată, vinuri îmbuteliate. Acum suntem în perioada când ne orientăm la vinuri cu denumire de origine, vinuri cu indicaţii geografice, aşa cum sunt cerinţele internaţionale. Noi am creat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, structură care se va ocupa cu promovarea vinurilor moldoveneşti atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. Apreciez eforturile depuse de sectorul privat împreună cu sectorul public ca să promovăm imaginea Republicii Moldova şi, desigur, brandul de ţară „Vinurile Moldovei’.”
Europa Liberă: Pe ansamblu, agricultura rămâne neprofitabilă?
Ion Sula: „Dacă analizăm prima jumătate a anului 2015, nu avem o descreştere atât la nivelul de producere, cât şi la nivelul de vânzări. Avem chiar şi unii indicatori în sectorul zootehnic mai ridicaţi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Urmează în continuare această ramură, pe care o consider una prioritară în Moldova, să o modernizăm, aşa cum ne-am propus noi în cadrul Ministerului Agriculturii, prin politicile pe care le promovăm, să ridicăm nivelul de competitivitate şi, desigur, să substituim importurile de produse agroalimentare. Pentru că noi anual, dacă ne uităm la datele statistice, importăm în jur de 700-750 de milioane de dolari producţie agroalimentară, care o parte din ea ar putea fi substituită de produsele noastre.”
Europa Liberă: Dar ţăranii mai deplâng situaţia că îi jecmănesc intermediarii şi că laptele îl dau aproape pe nimic, carnea de vită, carnea de porcină. Vin aceşti mijlocitori şi iau la preţ derizoriu şi vând în piaţa de la Chişinău de patru-cinci ori mai mult sau chiar de 10 ori.
Ion Sula: „Această problemă va exista în Republica Moldova atâta timp cât producătorii nu vor fi organizaţi, să fie asociaţi în grupuri de producători, în cooperative. Altfel, practic, aceşti producători vor continua să ducă o agricultură de subzistenţă, ceea ce avem la moment. Desigur, intermediarii în economia de piaţă există. Dar care ar fi procentul de intermediere sau care ar fi venitul acestor intermediari? De obicei, au de suferit producătorii mici şi mijlocii. Prin politicile pe care le elaborează Ministerul Agriculturii ne străduim să organizăm producătorii agricoli, avem instrumente prin care facilităm sau stimulăm asocierea. Avem un proiect al Băncii Mondiale „Agricultura competitivă”, prin care venim cu granturi până la 300 de mii de dolari pentru producătorii care se asociază. Spre exemplu, trebuie să fie minimum cinci producători de acelaşi produs care se pot asocia pentru a omogeniza producţia, pentru a putea crea plusvaloare producţiei. Spre exemplu, au livadă, le mai trebuie un frigider unde să poată să stocheze, sau linie de uscare, sau linie de procesare. Exact aşa şi la sectorul de lapte, carne. Noi deja avem în Republica Moldova 25 de grupuri de producători create prin intermediul proiectului MAC-P, acum anunţăm încă o rundă de apel pentru a putea beneficia de aceste granturi. Vreau să recunosc că există o doză psihologică, compară asocierea cu colhozurile, ceea ce nu este adevărat. Dacă cu cinci-şase ani în urmă, noi trebuia să le demonstrăm producătorilor agricoli din Republica Moldova unele cazuri de succes în afara ţării, fie în Polonia, fie în Italia, fie în altă ţară a Uniunii Europene, astăzi noi deja putem să le demonstrăm acasă. Şi rolul nostru este ca să multiplicăm aceste exemple, să aducem în zona de business, o zonă de afaceri a producătorilor mici şi mijlocii, ca să dezvoltăm agricultura şi să dezvoltăm spaţiile rurale, aşa cum este stipulat şi în Strategia de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural 2014-2020.”
