Linkuri accesibilitate

Temeri, statistici și analize privind problemele majore de securitate din zona Mării Negre (Adevărul)


O „decuplare” a președintelui Klaus Iohannis de la interesul electoral al Partidului Național Liberal? (Evenimentul zilei)

Ediția online a revistei „22” citează Agerpres cuinformația că noul guvern de la Chișinău are sprijinul Bancii Mondiale în aplicarea programului de reforme și dezvoltare. Anunțul a fost făcut după întrevederea noului premier Valeriu Streleț cu directorul pentru Moldova, Europa si Asia Centrala al Băncii Mondiale. Urmare a întâlnirii, premierul a promis că cele trei bănci ”devalizate la finalul lui 2014 – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – vor fi lichidate în scurt timp, aceasta fiind principala condiție a Fondului Monetar Internațional pentru negocierea unui nou acord de împrumut”. Știrea informează de asemenea despre decizia președintelui Nicolae Timofti de a convoca Consiliul Suprem de Securitate. Pe agendă - chestiuni de ordin economico-financiar, în fapt asigurarea stabilității sectorului financiar-bancar, impulsionarea dezvoltării economice și o mai buna protecție socială a moldovenilor.

Cristian Unteanu trece în revistă în „Adevărul” temeri, statistici și analize privind problemele majore de securitate din zona Mării Negre. Este vorba, constată analistul care s-a documentat din mai multe rapoarte internaționale, de o acumulare fără precedent de arme convenţionale şi armament nuclear în regiune. Securitatea în zona Mării Negre nu este, așadar, scrie Unteanu, un subiect senzaţionalist şi departe de realitate. Articolul reproduce ca argument declarații ale generalului Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, dar și ale unor oficiali ruși. De o parte se exprimă îngrijorări. De cealaltă parte, motivele îngrijorărilor sunt pur și simplu confirmate. Comandantul Flotei ruse a Mării Negre, amiralul Blatin, a reamintit de pildă că Marea Neagră este o capcană perfectă: este ușor să pătrunzi cu flotă acolo, dar e foarte greu să ieși. Cum ”stăpâna trecătorilor” este Turcia, care va juca întotdeauna în funcție de interesele ei, Rusia nu ar fi mai deloc îngrijorată de posibilitatea concretă de intervenție a unei armade NATO. Analiza din „Adevărul” susține de asemenea că e posibilă desfăşurarea unor sisteme de tipul armelor nucleare tactice, urmare a crizei din Ucraina, cu atât mai mult cu cât ”zona rămâne o sursă furnizoare şi de tranzit pentru piaţa neagră a componentelor necesare armelor de distrugere în masă”.

Comentatorii de politică internă de la București se referă tot mai mult la o anume ”decuplare” a președintelui Klaus Iohannis de la interesul electoral al Partidului Național Liberal, în numele căruia a câștigat în decembrie președinția țării. Silviu Sergiu, de la „Evenimentul zilei”, observă că Iohannis nu doar nu-i ajută pe liberali, dar îi și pune în situații incomode. Cel mai recent exemplu ar fi proiectul de modificare a Codului Fiscal, pe care PNL a apucat să-l voteze în Parlament și pe care președintele l-a trimis apoi înapoi Legislativului. Liberalii votaseră pentru relaxare fiscală, dar președintele Iohannis a susțineut că momentul este inportun pentru așa ceva.

Iohannis vrea totuși să-i aducă pe liberali la guvernare, dar - după cum arată Gabriel Bejan în „România liberă” - preferă să o facă cu sprijinul unei formațiuni „mutant politic”: Uniunea Națională pentru Progresul României. Problema acestui partid este că este o ”oaste de strânsură” și că n-a fost niciodată validat în alegeri, ci a intrat în Parlament în cadrul fostei alianție Uniunea Social-Liberală.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG