Nu există uniformitate în politica energetică internă a țărilor Uniunii Europene, după cum nu există nici o politică comună a energiei la scară europeană.
Sigur, la prima vedere lucrul poate părea extrem de surprinzător, dat fiind că Uniunea Europeană însăși (anterior Comunitatea Europeană) s-a construit pe principiul punerii în comun a resurselor energetice și pe uniformizarea acestui sector.
Cu toate astea, de un deceniu încoace Uniunea Europeană a impus o serie de reglementări punctuale care au trebuit să fie introduse în legislațiile naționale. Astfel, Uniunea Europeană a intervenit, uneori chiar in moduri contestabile si contestate, reglementând tehnic becurile de iluminat, prin acea faimoasă directivă care interzice tipurile vechi de becuri incandescente.
La fel, multe programe europene promovează "energia verde” sau turbinele eoliene.
In schimb, tot ce privește piața energiei și desfacerea și distribuirea acesteia privesc exclusiv statele membre. Statele sunt libere să impună un plafon al prețurilor și să decidă ce se întâmplă în cazul în care particularii sau întreprinderile se află în imposibilitatea de a plăti.
Legislațiile naționale diferă aici enorm, în unele țări, precum în Belgia sau majoritatea landurilor germane, existând un amperaj minim de electricitate care trebuie livrat oricui, chiar în caz de neplată, diferența fiind preluată de serviciile sociale.
Chiar și așa, în unele țări politica distribuirii energiei către populație este lăsată în sarcina autorităților locale sau regionale și nu mai este controlată de multă vreme la nivel național.
Astfel, pentru a rămâne la cazul Belgiei, unde este interzisă tăierea gazului și a electricității răuplatnicilor pe vreme de iarnă, lungimea perioadei în care electricitatea și căldura nu pot fi tăiate diferă mult între cele trei entități federale: Flandra, Valonia și Bruxelles.
Tot așa, în unele țări, printre care, din nou, se numără Belgia, este interzisă tăierea apei. Apa este considerată un drept uman și nu poate fi oprită. Cei care nu o pot plăti primesc sprijinul serviciilor sociale, insă nu pot rămâne fără apă, după cum nu pot rămâne fără un amperaj minim de electricitate.
Apoi, desigur, tot de autoritățile locale țin mai peste tot sistemele de prime, care pot fi chiar consistente, pentru renovarea și izolarea termică a clădirilor, pentru a evita pierderile de energie.
In tot acest complex de reguli și legislații variate, rămân și unele extrem de contestate, de mare importanță simbolică. Așa a fost cu înlocuirea becurilor incandescente cu mult dușmănitele becuri opace de consum coborât, pe care toată lumea le urăște, pentru că strică ochii și aplatizează culorile… oarecum în imaginea Europei birocratice care nu știe întotdeauna să comunice cu căldură.
--------
Recenta majorare a tarifelor la energie electrica şi gaze va duce, cel mai probabil, la scumpirea serviciilor de termoficare şi de asigurare cu apa, dar şi la creşterea preţurilor la produse şi servicii. Este pronosticul mai multor experţii, care ar putea determina populaţia sa dea frau liber revoltelor. Ministerul Muncii şi Protecției Sociale se angajeaza să stabilească un nou mecanism de ajutorare a păturilor vulnerabile pentru a compensa parte din saltul tarifelor. La rândul lor, cetăţenii, fără să mai aștepte mana cerească, ar trebui să se gândească la un consum mai rațional, spun experții, începând de la a stinge lumina în dormitor, când eşti în sufragerie, sau de a tine ferestrele inchise pe timp de iarnă sau sa reduca presiunea în calorifere. Dincolo de aceste recomandări pe cât de evidente, pe atât de neglijate de parte dintre consumatori, experţii propun şi altele. Iată doar câteva enumerate de Ion Cozma de la Agenţia pentru Eficienţă Energetică:
„Din cele simple ar fi înlocuirea becurilor incandescente pe cele fluorescente sau LED care au un consum redus şi utilizarea noilor aparate de uz casnic care au un consum redus de energie. Acestea ar fi cele mai primitive etape pe care ar trebui fiecare cetăţean să le facă. Dacă are posibilitate consumatorul poate să reabiliteze clădirea în care locuieşte din punct de vedere a eficienţei energetice. Asta ar prevedea schimbarea geamurilor, acoperişurilor. Acestea sunt unele din cele mai problematice în Republica Moldova pentru că casele de locuit în prezent nu au acele materiale noi, performante care ar putea să ţină căldura în interiorul casei.”
Primăria Chișinăului promite să procedeze la reabilitarea termica a clădirilor publice şi blocurile locative începând cu anul viitor. Prezentând acest proiect de eficienţă energetică primrul capitalei, Dorin Chirtoacă, spunea că municipalitatea se va împrumuta de la BEI şi BERD cu 450 de milioane de euro. Prioritare vor fi clădirile publice: școli, grădinițe, spitale. În ce privește blocurilor rezidențiale, locatarii ar urma să contribuie cu până la 10 la sută din suma investițiilor. Locatarii îşi vor recupera banii donaţi pentru acest proiect de eficienţă energetică, întrucât vor economisi la agentul termic cu până la 40 la sută, estimează experţii. Un şef de direcţie de la primărie Marin Crutoi spune că acest proiect presupune nu doar izolarea termică, dar şi renovarea clădirilor:
„Renovarea blocurilor înseamnă nu doar izolarea termică a pereţilor. Este şi schimbarea geamurilor, lucrări de izolare şi reparaţie a acoperişurilor, izolarea termică a subsolurilor şi reparaţia capitală a reţelelor de distribuţie pentru încălzire.”
În prezent, în Chişinău sunt izolate termic blocurile recent construite. La câteva clădiri vechi au fost izolaţi termic doar pereţii, eficienţa fiind redusă. Deşi există şi o linie de finanţare, numărul doritorilor de a-şi izola termic locuinţa este modest, observă experţii. Ei constată că deocamdată moderată este şi valorificarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv pentru că investiţiile iniţiale sunt mari. În schimb becurile numite economicoase sunt utilizate în mai toate locuințele.
