Linkuri accesibilitate

În R. Moldova s-a instalat partitocrația ca efect al nevoii de guvernare în Coaliție (Iulian Chifu/ Evenimentul zilei)


La București, noul președinte interimar al PSD Liviu Dragnea a vorbit de o colaborare mai strânsă între cele trei Palate (România Liberă)

„În Republica Moldova s-a instalat partitocrația ca efect al nevoii de guvernare în Coaliție”, scrie Iulian Chifu în Evenimentul zilei. E vorba despre ”primatul partidelor” în fața președintelui și a premierului - ”atât de puternic încât aproape trimit în derizoriu și formal Constituția”, spune autorul. La formarea guvernului de la Chișinău nu s-a procedat, ca în cele mai multe țări europene, prin consultări inițiate de șeful statului cu partidele și urmate de desemnarea unui premier, care își alcătuiește apoi echipa pe baza negocierilor cu partidele politice. Au negociat partidele între ele, au stabilit un candidat la funcția de premier, pe care președintele l-a oficializat apoi prin decret de desemnare. Tot partidele au stabilit și cine va face parte din guvern. Nu e prima oară că se procedează așa și nici nu e cu totul fără avantaje, susține Chifu. E drept, este rezultatul unei opțiuni în interiorul Constituției - anume, pentru un președinte cu rol mai degrabă decorativ -, dar în această formulă s-ar conserva destul de bine stabilitatea coaliției și chiar s-ar genera un potențial de reformare. Un premier mai puțin puternic în fața partidelor nu va încurca nici eventualele reforme economice, nici lupta împotriva corupției și nici jocul de echilibrare a puterilor în stat, rezultă din comentariul apărut în „Evenimentul zilei”.

În „Adevărul”, Alexandru Grumaz se ocupă de modul în care România se pregătește să-și îndeplinească promisiunea de a aloca, din 2017, 2% din PIB pentru cheltuieli militare. Primul pas, promițător, a fost consensul partidelor politice, obținut de președintele Klaus Iohannis. Numai că, scrie autorul articolului, circulă un zvon: că bugetul Ministerului Apărării ar urma să fie micșorat pe parcursul acestui an, pe seama creșterii teoretice a plafonului de îndatorare. Care de fapt n-ar prea putea crește, ca să nu crească și deficitul bugetar. Alexandru Grumaz susține de asemenea că președintele Iohannis ar fi trebuit să dispună formarea unui grup de lucru, care să traducă în concret decizia de a ajunge la minimum 2% cheltuieli militare începând cu 2017.

La București, noul președinte interimar al Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a vorbit de o colaborare mai strânsă între ”cele trei Palate”: pe lângă Palatul Cotroceni - președinția, și Palatul Victoria - premierul, s-ar fi adăugat un nou centru de decizie, Palatul Parlamentului. Explicația: premierul Victor Ponta nu mai e și președintele Partidului, ceea ce, chiar dacă va rămâne premier până la alegerile din toamna anului viitor, îi va reduce considerabil pârghiile de putere. Va guverna, dar în rolul de ”pisicuț”, scrie în „România liberă” Andreea Nicolae, citând un faimos epitet al fostului președinte Traian Băsescu. În opinia jurnalistei, Liviu Dragnea are tot mai multe șanse să fie definitivat ca lider la congresul PSD din noiembrie. Dragnea știe să-și plătească datoriile către ”baronii” locali, de aceea a și anunțat un anume grad de descentralizare a deciziei către ei. A pus surdină și pe problema corupției, a anchetelor și condamnărilor penale care se leagă de numele multor lideri din teritoriu. Chiar dacă va fi condamnat definitiv în dosarul referendumului din 2012, nou lider al PSD ar putea rămâne la conducerea partidului, pentru că acel scrutin continuă să fie un episod electoral controversat, se mai arată în „România liberă”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG