Linkuri accesibilitate

România: prima condamnare în dosarul comunismului


Torționarul Alexandru Vișinescu spune că nu-i pare deloc rău pentru crimele comise.

Este vorba despre un dosar istoric, fiindcă este prima condamnare din România pentru crime împotriva umanității petrecute în perioada comunistă. În același timp este primul proces intentat unui torționar, după un denunț făcut acum doi ani de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

Alexandru Vișinescu are 90 de ani și a fost condamnat în primă instanță la 20 de ani de închisoare pentru că în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, i-a persecutat pe deținuții politici încarcerați “prin privarea drepturilor fundamentale sau restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”. Procurorii au strâns 11 volume de probe prin care demonstrează intenția lui Vișinescu de a-i lichida pe cei închiși prin înfometare, supunere la chinuri, refuzul asistenței medicale și alte tratamente inumane. Dintre supraviețuitorii care au trecut pe la Râmnicu Sărat, procurorii au găsit doar doi martori care l-au cunoscut în mod direct pe Vișiescu: Valentin Cristea de 84 de ani, de două ori închis în acest penitenciar și Constantin Copoiu de 73 de ani, care a stat 11 luni la Râmnicu Sărat. În dosar au fost citați, însă, numeroși martori indirecți, rude ale celor care au trecut pe acolo, inclusiv surorile lui Corneliu Coposu, liderul țărănist care în ani ’90 a fost principala voce a Opoziției. Deasemenea printre probe se află și mărturia lui Ion Diaconescu, fostul președinte al Partidului Național Țărănist Creștin Democrat, care a murit în 2011 și care le-a povestit istoricilor de la Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului condițiile pe detenție pe care le-a suprotat la Râmnicu Sărat: “bătăi și terorizări fizice, care la fel ca frigul și foamea au fost generale” plus izolarea care-i făcea pe condamnații politici să traiască de parcă ar fi stat într-un “mormânt”.

Alte relatări, apărute în diferite biografii sau memorii, publicate în ultimii ani, îl acuză pe Vișinescu de asasinarea lui Ion Mihalache, fondatorul Partidului Țărănesc (Ion Diaconescu, Cicerone Ion Ioniţoiu, Prin ungherele iadului communist Râmnicu Sărat, Bucureşti, 2007; Ion Diaconescu, Gabriel ŢepeleaIon Mihalache în faţa istoriei, Editura Gândirea Românească, Bucureşti, 1993).

Ion Mihalache a încetat din viață în vârstă de 81 de ani la Râmnicu Sărat, după chinuri incredibile descrise de Corneliu Coposu în primii ani după 1990.

Alexandru Vișinescu este acuzat de procurori de crime împotriva umanității, fapte care nu se mai prescriu în România începând cu 2012.

Potrivit Codului Penal pentru această acuzație este prevăzută închisoare pe viață, însă pentru persoanele care au mai mult de 65 de ani, pedeapsa este de 25 de ani de închisoare.

Întrebat anul trecut dacă îi pare rău de ce a fpcut, Alexandru Vișinescu a răspuns tranșant: „nici vorbă”.

E greu de crezut, deci, că-și va cere iertare pentru crimele comise. Deocamdată procurorii i-au pus sechestru pe pe avere, inclusiv pe acțiunile pe care le are la o societate de investiții financiare și au cerut degradarea militară a fostului torționarului, care are gradul de locotenent-colonel în rezervă.

Vișinescu trebuie să plătească în solidar cu Ministerul de Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor o despăgubire de 300.000 de euro urmașilor victimelor.

Decizia dată vineri - de 20 de ani de închisoare plus despăgubirile - va trebui însă confirmată de Înalta Curte, care urmează să dea verdictul final.

Politigraf

XS
SM
MD
LG