Linkuri accesibilitate

Responsabilitatea multipolară exista, inclusiv în plan militar, și înainte să vină Rusia cu ideea (Evenimentul zilei)


Premierul Victor Ponta a cultivat sistematic neîncrederea în mediul de afaceri din țara lui și astfel i-a distrus economia (România liberă)

În lumea contemporană, așa numitul război informațional ar fi apărut odată ce imaginea și percepția publică asupra evenimentelor au ajuns să se formeze pe baza raționamentelor mai mult sau mai puțin individuale. E vorba despre ”relatări concurente ale unor organisme de natură statală sau suprastatală”, care adesea nu sunt decât sursă de manipulare, arată Iulian Chifu într-o analiză publicată în „Evenimentul zilei”. Perspectiva din care a ales să facă aici demonstrația este cea a raportului de forțe militare, pe plan mondial: bipolar până la prăbușirea Uniunii Sovietice; apoi puternic subminat de Rusia, care a lansat ideea multipolarismului. Iulian Chifu arată că responsabilitatea multipolară exista, inclusiv în plan militar, și înainte să vină Rusia cu ideea, fie și numai pentru faptul că orice intervenție militară la nivel internațional trebuia aprobată la Organizația Națiunilor Unite, unde, printre puținele țări cu drept de veto, s-a aflat mereu și URSS, respectiv Rusia. Ordinea multipolară ar fi fost, așadar, o simplă stratagemă anti-americană a Rusiei, și de care uneori s-au folosit și unele state europene, se arată în acest articol. Autorul atrage atenția că discursul Rusiei nu este doar propagandistic, ci și concret: Federația „consolidează cu hărnicie” blocul BRICS, din care face parte alături de Brazilia, India, China, Africa de Sud, iar tehnica de învrăjbire a europenilor e în floare. Cu cât faliile sunt mai adânci, cu atât organismele sunt mai slăbite - Uniunea Europeană, dar și fiecare dintre țările membre, se mai spune în analiza din „Evenimentului zilei”

În textul lui Iulian Chifu este pomenit cazul Greciei, față de care europenii au dezvoltat, în cele din urmă, o sănătoasă neîncredere: partidul premierului Alexis Tsipras, Syriza, a mințit Bruxelles-ul cu o imagine falsă asupra economiei elene. Neîncrederea care poate ”salva” însă Grecia - pentru că o obligă la reforme - ar fi pe cale să distrugă România, arată Laurențiu Mihu în „România liberă”. El scrie despre măsurile fiscale dispuse de premierul Victor Ponta fără vreo o minimă consultare cu mediul de afaceri din țară și din străinătate. Multinaționalele instalate în țară și-ar fi văzut de mai multe ori bruscate planurile de afaceri. Rezultatul ar fi, scrie Laurențiu Mihu, ”reducerea rapidă şi fără egal a volumului investițiilor străine, o inapetență vădită și o incapacitate ușor de înțeles a capitalului autohton de a se multiplica, una peste alta descurajarea generală a spiritului antreprenorial”. Colacul peste pupăză ar este noul Cod Fiscal, care, consideră comentatorul, ascunde în pliurile unor aparențe de relaxare fiscală, capcane periculoase. Pe scurt, și reformulând cuvintele jurnalistului, premierul Victor Ponta a cultivat sistematic neîncrederea în mediul de afaceri din țara lui și astfel i-a distrus economia.

Într-un cu totul alt stil și cu mijloacele infografiei economice, Lucian Croitoru scrie pe site-ul Contributors despre același Cod Fiscal și ajunge la concluzia că relaxarea fiscală pe care o propune este nesustenabilă, exact în felul în care a fost politica guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu în 2004-2009. Atunci, euforia creșterii veniturilor s-a soldat cu criza economică severă și cu tăierile de salarii din 2010. Acum, s-ar putea solda cu un deficit bugetar spre 4 % din PIB în 2016 și spre 5 % în 2017, în condițiile în care statele membre ale Uniunii Europene nu trebuie să depășească la acest indicator 3%.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG