Linkuri accesibilitate

Criza din Grecia, văzută de presa de la Bucureşti (Evenimentul zilei, România liberă, ziare.com)


„Grecia are probleme de foarte mulți ani și lucrurile s-au agravat drastic după ce socialiștii au acaparat puterea. Drumul pe care mergea Grecia a fost o lecție pentru guvernul Emil Boc și din acest motiv s-au luat măsuri dureroase. România a avut politicieni suficient de inteligenți pentru a lua măsurile necesare, astfel încât să nu pățească la fel ca Grecia”, scrie Mălin Bot în Evenimentul zilei. Exact în vremea când românii îndurau scrâșnind măsurile de austeritate, adică în 2010, Uniunea Social-Liberală, formată atunci din social-democrați și liberali, începea să promită marea cu sarea, în stilul grecului Alexis Tsipras. „S-a speculat, amplificat și exacerbat o frustrare firească (...) și astfel s-a construit, pe o mare minciună, victoria uluitoare a USL din 2012”. În ochii comentatorului din care am citat, demagogia periculoasă a premierului grec seamănă cu cea a premierului român Victor Ponta. Și i-ar mai uni ceva: lașitatea de a nu-și asuma răspunderea. Tsipras se ascunde în spatele unui referendum după care responsabilitatea eventualei ruperi de zona euro leva aparține alegătorilor, iar Victor Ponta se ascunde într-un spital din Turcia de procurorii români anticorupție.

Cristian Câmpeanu face în România liberă cel mai inteligibil, până acum, tablou al situației din Grecia. Criza s-ar datora unei prevederi înscrise în Constituția lor, anume că slujbele la stat sunt garantate pe viață. Asta a făcut, arată Câmpeanu, ca partidele politice să se perinde la guvernare negociindu-și de pe poziții de forță recompensele tot mai mari pentru cei care i-au ales. Grecia a ajuns să aibă peste 1 milion de salariați la stat dintr-o populație de 15 milioane. Ei au format treptat o falsă clasă de mijloc. Adevărata clasă de mijloc, cea formată din întreprinzătorii privați, a fost confruntată „cu un stat abuziv și corupt, agenții economici privați au devenit cetățeni de mâna a doua (și), în mod legitim, spune jurnalistul de la România liberă, au făcut tot ce au putut pentru a eluda Fiscul și a-și prezerva veniturile”. Această descriere a mecanismului corupției din Grecia nu este singurul avertisment din articol. Un altul atrage atenția că ieșirea Greciei din zona euro, dorită de Alexis Tsipras, este un experiment extrem de riscant, cu consecințe imprevizibile.

Ioana Ene-Dogioiu colectează pentru ziare.com opinii ale unor experți financiari. Lucian Isar observă că datoria Greciei ar putea fi lesne acoperită prin repatrierea banilor grecești ascunși în alte state europene, cu atât mai mult cu cât este vorba, în cea mai mare parte, de sume provenite din fonduri europene. Profesorul de economie Mircea Coșea e sceptic că un alt guvern, după Tsipras, va putea schimba lucrurile în bine. "Nu este doar o criză a Greciei, ci o criză de structura a UE. Uniunea este in criza, pentru că modelul ei de dezvoltare nu a ținut cont de existența unor dezechilibre foarte mari între țările membre, iar lipsa unei politici unitare din punct de vedere fiscal și bugetar a făcut ca unele țări sa fie finanțate din efortul altora”. Același expert e de părere că efectul de contagiune a fost deja declanșat. Indiferent de rezultatul referendumului de duminică din Grecia, România va resimți o fluctuație importantă a leului, efectele negative ale întăririi dolarului (respectiv costuri mai mari la importul de energie) și se va confrunta, împreună cu întreaga zonă a Balcanilor, cu dezinteresul crescând al investitorilor străini.

XS
SM
MD
LG