Linkuri accesibilitate

15 milioane de euro: propaganda pentru Guvernul României


Din cauză că membrii CNA sunt propuși de partide sau de oameni politici, cel mai adesea, aceștia răspund unor comandamente venite tot din zona politică.

În România, Laura Georgescu, preşedinta Consiliului Naţional al Audiovizualului, agenţia răspunzătoare de apărarea interesului public in domeniul audiovizual a fost trimisa in judecată sub acuzaţia de abuz in serviciu si instigare la fals împreună cu un fost deputat al partidului de guvernământ din România si o alta subalternă. CNA este subordonat Parlamentului, membrii săi sunt votați de Parlament si cei 11 membri deţin mandate pe 6 ani.

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) instituția care monitorizează decența și echilibrul știrilor în zona radiourilor și televiziunilor este compromisă de mai multă vreme din cauza deciziilor partinice aplicate. Astăzi șefa CNA, Laura Georgescu a fost trimisă în judecată cu mai multe capete de acuzare inclusiv abuz în serviciu din cauza revocării unei decizii de revocare a retragerii licenței pentru postul Giga Tv, controlat de fostul fruntaș PDL, Gheorghe Ștefan, zis Pinalti. Șefa Consiliului Național al Audiovizualului este de asemenea cercetată pentru sancționarea mai multor televiziuni pe baza unor sesizări cu “date nereale”, potrivit Direcției Naționale Anticorupție.

Din cauză că membrii CNA sunt propuși de partide sau de oameni politici, cel mai adesea, aceștia răspund unor comandamente venite tot din zona politică. Într-un fel e logic, chiar dacă această logică nu are nicio legătură cu normele democratice: e logic, fiindcă în România, aproape toate televiziunile de știri sunt arondate politic. Pentru verificarea acestei ipoteze, poate fi folosit testul de turnesol din ultimele două zile după ce a apărut acuzația că premierul interimar Gabriel Oprea și-ar fi plagiat teza de doctorat. Nicio televiziune de știri nu a prezentat această informație, cu toate că în presa scrisă, cazul a fost însoțit de demonstrații destul de convingătoare.

Câțiva politicieni români, inclusiv premierul interimar Oprea, au un fel de imunitate mediatică rezistentă, în așa fel încât nu sunt atacați nici de la dreapta, nici de la stânga.

Există șase canale de știri la nivel naționale și toate au ținut sub embargou informația privind posibilul plagiat în cazul Oprea. Multe dintre ele își afișază fără menajamente crezul și orientarea politică, în vreme ce altele doar o sugerează, dar joacă net de-o parte sau de alta, nu cu ajutorul instrumentelor de informare, ci prin folosirea propagandei, adică a unei informații trunchiate, repetată până la refuz.

În acest mediu hiperpolitizat, guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care, începând cu luna iulie, televiziunile și radiourile sunt sprijinite cu 15 milioane de euro (Ordonanța de Urgență privind Stimularea operatorilor economic din domeniul audiovizual din 10 iunie 2014). Această sumă va fi folosită de acum până la finele anului 2016 și poate fi suplimentată la nevoie, cu toate că nu e prea clar la cine vor ajunge banii, și mai ales care vor fi condițiile pentru accesarea lor. Ordonanța de Urgență este vagă și precizează destul de superficial care sunt scopurile guvernului: “obiectivul schemei de ajutor – se arată în OU - constă în stimularea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc și difuzează emisiuni informative, culturale și educative de interes public”.

Rezultă că cei 15 milioane de euro prevăzuți pentru a fi împărțiți între televiziuni și radiorui pe criterii aleatorii ar putea ajunge exact la posturile care fac propagandă pentru premierul Victor Ponta sau pentru urmașul acestuia. Televiziunile de știri se alimentează mai ales din reclamele clienților politici ai partidelor pentru care aceste canale fac propagandă, în perioada campaniilor electorale sumele cresc simțitor, chiar dacă nu sunt mereu înregistrate. În schimb pentru presa scrisă, care apare încă pe suport de hârtie și are cititori, mai ales dintre persoanele învârstă sau din cele care nu au acces la mediul electronic, nu este inclusă în niciun program de susținere.

Poate și din cauză că presa scrisă nu susține deloc guvernul.

Așadar 15 milioane costă propaganda guvernamentală pentru următorul an și jumătate, perioadă în care vor avea loc atât alegeri locale cât și parlamentare.

Politigraf

XS
SM
MD
LG