După multe vești proaste, Republica Moldova a primit și o veste foarte bună, anume că miniștrii Apărării ai NATO au aprobat pachetul de asistență privind consolidarea capacității de apărare a țării, arată Cristian Câmpeanu în România liberă. Jurnalistul explică semnificația deciziei și în ce constă sprijinul ce va fi acordat. „Deși nu pare mare lucru, spune el, acest program [...] marchează debutul unui proces la capătul căruia armata moldoveană va fi organizată și va funcționa după model NATO și va fi dotată cu armament produs în statele NATO”. Pachetul de asistență reprezintă de fapt „medierea între NATO și furnizorii de armament”.
Potrivit articolului din România liberă, armata Moldovei este în acest moment o ruină datând din epoca sovietică, la un nivel încă mai post decât cea a Ucrainei. Totul ar putea să se schimbe în bine, cu condiția să existe un sprijin din interior față de chestiunea neutralității Republicii Moldova, prevăzute, cum se știe, de Constituție. Până acum, doar doi politicieni s-au exprimat explicit în favoarea renunțării la această restricție din Constituție: președintele Nicolae Timofti și ministrul apărării, Viorel Cibotaru. Ce ar însemna însă punerea în discuție a chestiunii neutralității? Renunțarea la jocul tradițional la două capete și o opțiune fermă pentru Occident. Inclusiv „renunțarea de drept la suveranitatea asupra Transnistriei, pentru că NATO nu importă conflicte înghețate”, se mai arată în România liberă.
Tensiunile în creștere dintre NATO și Rusia sunt colorate în chip special și de problemele alianței în sine, arată Alexandru Grumaz într-o analiză publicată pe blogurile Adevărul. El crede că mulți dintre militarii NATO se întreabă dacă răspunsul la criza ucraineană poate asigura un nou viitor „pentru cea mai de succes alianţă politico-militară occidentală după Al Doilea Război Mondial”. Deocamdată criza ucraineană ar fi probat cu succes buna cooperare a statelor membre NATO, ceea ce nu mai era considerat drept un lucru chiar sigur. În urmă cu trei săptămâni, se mai arată în acest articol, la Stuttgart a avut loc o reuniune a câtorva zeci de diplomaţi şi lideri militari americani din Europa pe tema modului în care Statele Unite au gestionat în ultimele 18 luni relaţiile cu Federaţia Rusă. E pentru prima oară când această relație este abordată la o întâlnire pe probleme militare și e un semn că Statele Unite doresc să transmită un mesaj unitar prin intermediul diplomaților din spațiul european.
În Evenimentul zilei, Iulian Chifu scrie despre sancțiunile impuse de Occident Federației Ruse după anexarea Crimeii și despre retorsiunile dispuse de Moscova. Concluzia simplificată este că sancțiunile au fragilizat economia Rusiei, dar nu au flexibilizat poziția președintelui Vladimir Putin. Europa merge însă mai departe pe aceeași linie, mai ales după ce Moscova a refuzat să respecte verdictul Curții Europene de Arbitraj în cazul Yukos. La Haga s-a decis că Moscova trebuie să plătească despăgubiri pentru desființarea grupului petrolier deținut de fostul oponent al lui Putin, Mihail Hodorkovski. Desființarea a fost făcută cu scop politic, cu intenția de a-l falimenta. Mai multe țări europene au înghețat deja conturile misiunilor diplomatice ale Rusiei, iar Consiliul European recomandă Băncii de Investiții să suspende semnarea unor noi acorduri privind finanțarea de proiecte în Federație.
