Linkuri accesibilitate

Odiseea lui Victor Ponta spre demisie: „testul suprem al funcționării statului de drept în România” (România liberă)


Laura Codruța Kovesi: de ce e falsă tema excesului de justiție în România (Adevărul).

Războiul hibrid din Estul Ucrainei și agresiunea militară rusă au fost pregătite și inoculate în regiune de mai bine de cinci ani, arată Iulain Chifu într-un articol din Evenimentul zilei. El evocă informații difuzate recent de jurnaliștii de origine rusă de la Vice News despre adolescenți din regiunea Donbas, educați pe sistemul trupelor de comando în școala de la Amvrosievka. Elevii au defilat cu prilejul aniversării unui an de la înființarea autoproclamatei Republici Populare Donbas. Chifu spune că investigațiile jurnaliștilor de la Vice News au scos la iveală lucruri tulburătoare: în Ucraina independentă nu s-a mai predat educația patriotică în stil sovietic, dar educația militară a continuat exact în stil sovietic, după aceleași manuale, retipărite, cu aceleași cântece patriotice. Astfel, armata de adolescenți din Estul Ucrainei trădează „modul în care a fost cangrenată societatea ucraineană și cum s-a acționat din interior pentru a provoca ruptura actuală din Estul Ucrainei”, scrie Iulian Chifu și adaugă: „O lecție de învățat și pentru alte state din spațiul post-sovietic”.

Comentariile presei de la București se opresc însă în marea majoritate la subiectul premierului Victor Ponta cercetat penal de Direcția Națională Anticorupție. Deocamdată, Ponta a refuzat să demisioneze, așa cum i-a cerut președintele Klaus Iohannis, iar Parlamentul a refuzat să avizeze declanșarea urmării sale penale pentru presupuse fapte de corupție petrecute în exercițiul de șef al guvernului. Cercetarea se derulează deocamdată doar pentru fapte mai vechi, când Ponta era doar avocat și membru al Partidului Social Democrat.

Editorialul României libere apreciază că menținerea lui Ponta la guvern are drept scop păstrarea actualei majorități ca instrument de modificare, în favoarea politicienilor, a legislației anticorupție. Pe diverse canale, se propagă intens ideea că se fac prea ușor arestări, că prea mulți oameni politici apar încătușați pe ecranele de televiziune, ceea ce ar fi indus deja o anume neîncredere în Direcția Națională Anticorupție. Ar dovedi-o chiar o recentă analiză Stratfor și anumite formulări din comunicatul emis de Ambasada Statelor Unite la București după declanșarea urmăririi penale a premierului. Editorialul României libere consideră însă cazul Ponta drept „testul suprem al funcționării statului de drept în România. Nu onorabilitatea premierului contează, ci faptul că justiția poate fi pusă din nou sub jug politic, iar puterile DNA – diminuate, așa cum vor premierul și majoritatea din Parlament. În această ecuație Occidentul ar trebui să vadă pericolul căderii în gol a României”.

Interviul acordat de procurorul șef anticorupție Laura Codruța Kovesi în Adevărul pare să răspundă tocmai acestei tensiuni de percepție asupra DNA. Numai că interviul a fost luat înainte de declanșarea urmării penale a lui Victor Ponta, precizează Adevărul. Kovesi explică de ce e falsă tema excesului de justiție în România, ca și cea a așa-ziselor ingerințe ale serviciilor secrete în justiție. Numărul de sesizări adresate DNA pe fapte de corupție a explodat în ultimii doi-trei ani, iar în clipa de față doar 5% dintre sesizări mai vin de la SRI, restul fiind sesizări ale cetățenilor. DNA colaborează cu mai multe instituții ale statului, fără de care nu poate intrumenta cazurile de corupție. Și cu SRI, pentru filaje și interceptări. „Daţi-ne mâine suficiente resurse să putem să facem filaj şi interceptări şi vă promit că nu mai apelăm la SRI”, declară procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG