Finala Ligii Campionilor s-a încheiat cu scorul și rezultatul așteptat. Barcelona - Juventus 3-1, dar asta nu descrie decît o parte a tabloului general. Barcelona a făcut jocul obișnuit de posesie și a dominat prima repriză. Rakitic a deschis scorul devreme, după o combinație care a perforat flancul stîng italian. Barcelona a continuat timp de 40 de minute să atace profitînd de mișcările derutante ale trioului Messi-Neymar-Suarez. Juventus a rezistat cu atît mai surprinzător cu cît Chiellini, liderul apărării italiene, a rămas, accidentat, pe bancă. Barzagli și Bonucci au făcut, însă, un meci excelent și la pauză Juventus a plecat cu daune minime.
După pauză, Juventus a contrat în zona mediană, unde Pogba și mai ales Marchisio au pus capăt supremației adverse. Barcelona a fost surprinsă și ezitările defensive au început să se înmulțească. Juventus a ratat cîteva situații clare și Morata a egalat cu 30 de minute înainte de final după ce Marchisio a dat peste cap centralii Barcelonei cu o pasă superbă. barcelona a rămas în stare de șoc și Juventus a fost la un pas de golul doi. Însă eforturile ofensive ale lui Juventus produs spațiul de contre de care avea nevoie Barcelona. Suarez a marcat golul doi iar Neymar a înscris tot pe o contră în ultimele secunde. Scorul e fost mai aspru decît raportul de forțe din teren. Juventus a fost o surpriză agreabilă și s-a aflat mult mai aproape de succes decît s-ar crede.
În urma finalei, rămîne supremația incontestabilă a Barcelonei care cîștigă Liga Campionilor pentru a cincea oară. Sistemul de joc al Barcelonei e limpede cea mai importantă cucerire tactică a ultimilor 20 de ani. Strutura de bază care permite jocul de circulație și posesie al Barcelonei stă în linia mediană unde Iniesta, Xavi și Busquets generează pase și spații fără întrerupere. În formula actuală, structura de bază e multiplicată ofensiv de cei trei din față. Messi, Neymar și Suarez sînt o fabrică de breșe pe care aproape nimeni nu o poate bloca. Barcelona va mai căștiga, probabil, Liga campionilor, chiar dacă Xavi, unul din oamenii cheie ai echipei, s-a retras după finala câștigată la Berlin în fața lui Juventus.
Liga campionilor are câștigătorul meritat, dar Juventus e marea revelația anului. Cu veterani ca Buffon și Pirlo în echipă, Juventus a fost recalibrată de antrenorul Allegri și joacă un fotbal de realism italian potențat de Tevez, Vidal și, mai ales, Marchisio, cel mai subestimat jucător de calibru al Europei.
Marea decepție a Ligii a fost Real Madrid, după un sezon inegal provocat, după cîte se pare, de ingerințele conducătorilor de club și ale presei. Real l-a concediat pe Carlo Ancelotti, cu o decizie care complică mai mult decît repară. Ancelotti e un antrenor cu statură confirmată și, în plus, un lider foarte iubit de vestiarul Realului. Rafael Benitez, înlocuitorul lui Ancelotti, e un antrenor important, dar și o complicație care trimite, din nou, Realul la tabla de proiectare. În sfîrșit, alte două mari cluburi europene au terminat sezonul în minus. Bayern pare scufundat în conflict mocnit cu ideile lui Guardiola, iar Borussia Dortmund e la sfîrșit de ciclu. Plecarea antrenorului Knopp spune că Borussia trebuie să reclădească și să treacă prin câțiva ani de experiment. Despre cluburile englezești nu se poate spune decît un lucru: Arsenal, Chelsea și Manchester au, în continuare, rău de Europa.
Dominația Barcelonei a fost aproape totală într-un an în care ceilalți clasici europeni au suferit de reparații și remanieri.
