În contextul anunţului făcut ieri de cei doi lideri ai puterii că BEM ar urma să fie naţionalizată, un articol de pe portalul de expresie rusă „NewsMaker” încearcă să îndrepte atenţia opiniei publice asupra argumentelor în favoarea lichidării acestei bănci cu care operează Natan Garştea, consilierul premierului Chiril Gaburici pentru economie. Natan Garştea a publicat pe contul său de pe Facebook o listă cu şapte argumente pro lichidare, începând cu cel că „statul va înceta să cheltuiască circa 30 de mil. de lei pentru menţinerea funcţionării acesteia” şi terminând cu cel că pe lichidare insistă FMI. De cealaltă parte, arată consilierul premierului, ar fi doar argumentul că angajaţii băncilor şi-ar păstra locul de muncă. La fel, că banca va putea fi şi în continuare furată la fel cum s-a întâmplat până acum.
Despre o posibilă resetare a alianţei după alegerile locale scrie jurnalistul şi analistul Dmitri Ciubaşenco într-un editorial în „Panorama”. Sub titlul „План Б” Плахотнюка и Филата / „Planul B” al lui Plahotniuc şi Filat, Ciubaşenco notează că, după alegerile locale, cei doi lideri „...pentru câteva luni, vor da startul jocului cu denumirea „reconfigurarea puterii”. Jocul ar avea menirea, crede analistul, să atenueze prăbuşirea din alegerile din 14 iunie şi neadmiterea alegerilor parlamentare anticipate, care ar fi fi pentru ei „un Waterloo” final. „(...)16 martie 2016 este un nou hotar critic pentru Plahotniuc şi Filat, când expiră mandatul preşedintelui Nicolae Timofti. (...) Pentru alegerea unui nou preşedinte sunt necesare 61 de voturi ale deputaţilor. Cum vor obţine acest număr Plahotniuc şi Filat – este greu de presupus”, scrie Dmitri Ciubaşenco în „Panorama”.
Despre viitorul vot din Chişinău, sociologul român Dan Dungaciu este citat de „Adevărul Moldova” cu părerea că victoria va fi a celui care reuşeşte că îşi scoată la vot electoratul. Lupta în turul doi va fi o luptă clară între Est şi Vest a celor care vor într-un fel să sugereze că viitorul Republicii Moldova, combaterea corupţiei, se poate realiza într-un cadrul asiatic sau într-un context care să se apropie de cadrul european.”
Portalul de ştiri şi analize economice „Mold Street” publică un articol („Cine sunt milionarii şi companiile statului cu cele mai mari datorii la Fondul de Pensii”) despre marii datornici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat. Raportând „lista neagră” faţă de ceea din anul trecut, jurnaliştii de la „Mold Street” constată că „(...) în loc să scadă, datoriile multor companii sunt în creştere şi aici se evidenţiază întreprinderile de stat şi afacerile unor milionari moldoveni.”
Ziarul regional de expresie rusă „SP” din Bălţi publică un editorial semnat de Slava Perunov, având ca subiect decizia fracţiunii comuniste din Consiliul Municipal Bălţi privind iniţierea unui referendum în „capitala de nord”. La 26 mai a.c., majoritatea comunistă din CMB a adoptat o decizie cu privire la organizarea unui plebiscit pentru extinderea autonomiei locale. Perunov aminteşte că o iniţiativă similară, comuniştii din Bălţi au lansat acum trei ani, însă o instanţă de judecată a anulat-o. Acum, iniţierea referendumului „este o idee de PR în campania electorală, bine de memorizat şi care le aminteşte alegătorilor că doar comuniştii se gândesc la problemele oraşului”, notează Perunov.
Premierul Chiril Gaburici este ţinta unor critici dure în editorialul („Gaburici, cu scheletul din dulap la vedere”) lui Petru Bogatu, publicat în „Ziarul Naţional”. Jurnalistul analizează subiectul „ultimatului” premierului care a cerut cerut într-o scrisoare adresată preşedintelui şi spicherului demiterea conducerii Procuraturii Generale, a BNM şi a CNPF. Bogatu menţionează, printre altele, că „(...) Chiril Gaburici a evitat să folosească căile oficiale pe care le are la îndemână un prim-ministru pentru a-şi formula poziţia. Putea s-o facă într-o şedinţă de Guvern sau la o conferinţă de presă. Aşa însă, postând ultimatumul său pe reţelele de socializare, a transformat totul într-un număr de cabaret.”
