Linkuri accesibilitate

După Riga, potopul? (I)


Summit-ul de la Riga s-a încheiat înainte de a începe și a început doar pentru a semnala că s-a încheiat deja. Cine aștepta un Congres European al Estului a asistat la o întîlnire la nivel înalt de nivel foarte jos. Evident, Summit-ul a adoptat o Declarație Comună, dar documentul nu poate ascunde lipsa de viziune și decizie.

După ani de promisiuni, interpretări și literatură juridic-diplomatică, un război disimulat și murdar a înecat opțiunea pro-europeană a Ucrainei. Tot ce era, potențial, spațiul de parteneriat între Uniunea Europeană și statele din Est s-a transformat într-o zonă confuză, care combină absurditatea unei săli de așteptare dintr-o gară închisă cu nesiguranța unui maidan bîntuit de bande înarmate. Din toate aceste motive, nu mai e timp. Orice discuție onestă trebuie să plece de la lucruri elementare. Uniunea Europeană nu mai are în față o dezbatere ci o decizie: ori-ori. Statele de pe flancul Estic al UE rămîn afară sau primesc un culoar de admitere în UE. Politica Uniunii Europene poate continua cu un act de voință sau cu o retragere camuflată de eufemisme, hîrtii și noi summit-uri fără obiect.

La Riga, n-a apărut nici un semn de voință. Minimum a fost sub minimum. Uniunea Europeană a găsit toate scuzele și a supraîncălzit toate frazele goale. Ridicarea vizelor pentru Ucraina și Georgia? Prea mult. Politica europeană a făcut, astfel, pasul spre un contrast ridicol. Refugiații care curg pe Mediterana sînt admisibili în UE și vor fi preluați, la nivelul Uniunii, pe baza unui sistem de cote. Cetățenii statelor est-europene-partenere rămîn indezirabili. Războiul prezent și amenințările viitoare ale Rusiei ies înobilate din această situație. Ambele își pierd gravitatea și se normalizează. Ucrainienii și georgienii trebuie să accepte situația. Moldova a fost strecurată cumva în regim de scutire, dată fiind cifra redusă a populației, din care, oricum, o felie groasă e deja în Occident. Dacă, mîine, Rusia va forța o nouă campanie în Ucraina, refugiații vor avea unde să se așeze: în Polonia, Moldova, România și, de ce nu?, în Rusia. Mai mult de o jumătate de milion au făcut-o deja. Problema cotelor europene nu se pune, iar gazdele vor trebui să se descurce cum le taie capul. Un aer de cooperare resemnată plutește deasupra zonei.

Uniunea Europeană se va rezuma la documente, iar Vladimir Putin pare să fi apăsat pe frînă. Situația are toate șansele să înghețe pînă la a deveni un nou aranjament de facto. Vizita recentă a Secretarului de Stat american John Kerry la Soci, un loc bine ales de adminstrația Putin, soldată cu izgonirea oricărei referințe publice la Crimeea, sună a binecuvîntare atlantică. Nimeni nu va fi silit să se declare învins sau învingător, dar toată lumea se va grăbi să accepte tacit noua situuație creată prin forță de Rusia.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG