Cotidianul Adevărul preia sub forma unei știri poziția exprimată de jurnalistul Emil Hurezeanu despre relația România-Rusia într-un interviu acordat la publicația Sinteza. Întrebat cum vede afirmația fostului preşedinte Traian Băsescu, potrivit căruia Rusia ar urmări să revină la gurile Dunării, Hurezeanu a răspuns că „speră ca Băsescu să se înşele”. „Poate are o circumstanță atenuantă fiind marinar. Gurile Dunării nu mai sunt astăzi o cale strategică“, a explicat Hurezeanu. El a comentat puțin și abordarea pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu, înainte de revoluția din 1989: liderul comunist nu a vrut să construiască autostrăzi, ci a făcut canalul Dunăre-Marea Neagră, care pe atunci avea o valoare strategică, dar mai mult simbolică. „Toţi conducătorii noştri, şi în general complexele noastre militaro-intelligence, declară Hurezeanu, ţin [...] încă de o cultură [...] a asediului, insuficient împrospătată. [Dar] E adevărat, paza bună trece primejdia rea”.
Revista Sinteza include în același număr și un interviu cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, în care se pune întrebarea dacă România este pregătită să facă față situației în care Rusia strânge legăturile cu Ungaria, Bulgaria și Grecia. Atitudinea României față de aceste patru țări, în condițiile unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, nu e dictată în primul rând de posibilitățile de reacție, ci de principii, spune șeful diplomației de la București: „România este profund interesată să aibă la frontiera ei o Ucraină puternică, unită, suverană, democratică, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor. O asemenea evoluţie este benefică pentru cetăţenii ucraineni, dar şi pentru întreaga regiune”. Ministrul Bogdan Aurescu consideră că sancțiunile dispuse împotriva Federației Ruse trebuie menținute și spune că România va sprijini pe mai departe parcursul european ales de Kiev, dar şi de celelalte state partenere – Republica Moldova și Georgia. Moldova rămâne „prioritatea fundamentală a politicii externe a României”. „Securitatea şi prosperitatea Republicii Moldova, - spune ministrul român în interviul din Sinteza, - reprezintă o preocupare pentru România atât din perspectiva naţională, cât şi din cea de stat aflat la frontiera externă a UE şi NATO”.
Mai multe comentarii se ocupă azi de modificările aduse sau preconizate ale legislației penale și anticorupție. În editorialul României libere se exprimă temerea că toate ilustrează un plan coerent de anihilare a luptei anticorupție „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Ceea ce alimentează ipoteza e faptul că senatorii și deputații, fie ei de la putere sau din opoziție, „sunt la fel de motivați să se pună la adăpost și să oprească DNA din efortul inepuizabil al ultimului an”. De asemenea, Parchetul General, se spune în articol, „joacă la fel de periculos, dar în sens invers: redeschide, la ordin, dosarele fostului președinte, chiar și cele aflate la limita ridicolului”. Editorialul face aluzie la redeschiderea unui dosar în care fostul președinte i-a adresat un epitet nepoliticos unei jurnaliste și i-a smuls telefonul din mână. De pe urma incidentului, Traian Băsescu este cercetat acum inclusiv pentru... furt calificat.
