Camera de licențiere de la Chișinău dezminte afirmațiile autorităților de la Tiraspol despre refuzul de a prelungi licențele de activitate ale câtorva zeci de firme din regiunea transnistreană. De aproape un deceniu, agenții economici transnistreni nu mai pot efectua exporturi sau importuri, dacă nu se înregistrează la Chișinău. Autoritățile de la Tiraspol spun că au deschis un dosar penal celor de la Chișinău pentru pretinsul refuz al înregistrării firmelor din stânga Nistrului. Disputa s-ar fi iscat în pregătirile de aplicare a prevederilor Acordului referitor la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană:
Prima precizare pe care o face Camera de Licenţiere de la Chişinău este că nu a respins nici o nouă solicitare de licenţă care ar fi venit de la entităţi economice transnistrene, şi nici nu a declarat nevalabilă vreuna emisă anterior. Eduard Hadei, director-adjunct în autoritatea de licenţiere, spune că instituţia sa a notificat, în schimb, titularii de licenţă din regiunea transnistreană, vreo 60 în total, despre faptul că din 1 ianuarie 2016 intră în acţiune şi pentru ei acordul de liber schimb, iar asta obligă agenţii economici care vor vrea să facă comerţ cu UE să se conformeze unor cerinţe tehnice speciale. Deci, ar fi vorba deocamdată despre o avertizare, spune Eduard Hadei:
„Noi discutăm doar în contextul acordului de liber schimb, chiar dacă acest lucru nu place celor din stânga Nistrului. Moldova şi-a asumat nişte angajamente, iar în ceea ce ţine de partea transnistreană, ei urmează, începând cu 1 ianuarie 2016, să fie pe o poziţie de egalitate cu ceea ce se întâmplă pe partea dreaptă a Nistrului.
Începând cu luna octombrie, am preîntâmpinat titularii de licenţe din Transnistria despre asta. Licenţierea presupune vreo 32 de genuri de activitate, pentru fiecare sunt anumite condiţii reglementate prin anumite legi speciale şi i-am notificat că trebuie să vină să-şi echivaleze activitatea la activitatea celor din Republica Moldova. Nu e nici o cerinţă nouă. Nu am încetat să le dăm licenţe şi nu am retras nici o licenţă, precum s-a speculat. Dar în acelaşi timp i-am avertizat despre necesitatea conformării.”
Explicaţia Camerei de Licenţiere survine după ce o instituţie de urmărire penală de la Tiraspol, numită comitet de anchetă, a plasat recent pe site-ul său de pe Internet un anunţ despre deschiderea unui dosar penal unor factori decizionali de la Chişinău, nenumiţi în notificare, pentru că ar fi respins solicitări de prelungire a unor licenţe, adresate de entităţi economice transnistrene. Dosarul ar fi fost deschis în conformitate cu legea transnistreană, se precizează, iar cei vizaţi vor fi invitaţi să depună mărturii la acest comitet la Tiraspol.
Eduard Hadei spune că, deocamdată, nu ştie dacă numele său figurează în pretinsul dosar, că nu a primit vreo citaţie şi că nu o va respecta, dacă o primeşte:
„Am citit şi noi pe media că s-au intentat anumite dosare. Nu cunoaştem cine sunt subiecţii acestor dosare. Intuim că posibil să fiu eu, posibil directorul meu. Dar nu am fost notificaţi şi, vă imaginaţi, că rămânem reci la aceste acţiuni. Nu au decât.
Nu facem altceva decât să-i ajutăm pe cei din Transnistria să-şi poată continua activitatea economică. Nimeni nu are intenţia de a-i bloca. Şi nu a fost legată de acest subiect nici o presiune. Toată lumea îşi face treaba. Nu putem să excedem unui cadru legal.”
În reacţiile care au existat până acum, anunţul instituţiei transnistrene este văzut ca o încercare de descurajare a funcţionarilor de la Chişinău, în sensul ca să evite să-şi onoreze obligaţiunile de serviciu. Un punct de vedere, pe care ni l-a împărtăşit juristul Pavel Postică de la Promolex, organizaţie neguvernamentală urmărită şi ea penal în Transnistria ca fiind un pericol pentru ordinea constituţională din regiune, e că acest gest nu ar trebui să rămână fără răspuns din partea Chişinăului. Dar, probabil, va rămâne, crede Pavel Postică, aşa cum a rămas şi cel de a-i trimite organizaţiei pe care o reprezintă o citaţie publică de la procuratura regiunii, în urmă cu câteva luni:
„Administraţia de la Tiraspol, probabil, pentru a argumenta că, uite, nu pot exporta în UE, nu motivează prin faptul că întreprinderile nu corespund criteriilor tehnice, ci prin faptul că autorităţile din Republica Moldova refuză licenţierea. Ceea ce e un fals. Nu cred că se refuză neîntemeiat. Este în interesul tuturor autorităţilor să faciliteze comerţul cu UE. În mod normal, ei o să trimită probabil citaţii unor persoane care au semnat aceste acte, vor încerca să intimideze persoanele care au primit citaţii şi ele vor fi în pericol, dacă se vor deplasa în teritoriul controlat de autorităţile separatiste. Au fost multe cazuri în care de exemplu colaboratorii de poliţie au fost reţinuţi. Evident că există un risc.
Autorităţile constituţionale trebuie să depună efort pentru a apăra persoanele care, îndeplinindu-şi obligaţiunile de serviciu, nimeresc în situaţii mai puţin plăcute în raport cu administraţia de la Tiraspol. Îmi vine greu să spun cum ar trebui să fie acest răspuns, pentru că autorităţile constituţionale de fiecare dată încearcă să muşamalizeze situaţii de acest gen, să nu dea răspunsuri clare şi certe. La fel s-a întâmplat şi cu organizaţia pe care o reprezint. Nu am văzut nici o reacţie.”
Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, vede toată disputa ca fiind generată de interesul Tiraspolului de a întinde cât se poate procesul de alipire la zona de liber schimb cu UE ce funcţionează deja, dar crede că până la urmă, Tiraspolul nu va avea unde se feri de la acest proces:
„Însuşi faptul că agenţii lor economici se înregistrează la Chişinău îi obligă să aibă şi relaţii cu bugetul, adică o parte din impozite se plătesc aici. Altceva că aceste sume se restituie după un timp, iar termenele nu se respectă – bunăoară businessmenii noştri primesc restituirile mai devreme, ei – mai târziu. În plus, administraţia transnistreană nu ar vrea ca absolut toate torentele financiare să fie cunoscute de Chişinău. Şi de aceea sunt aceste nemulţumiri. Dar nu o să aibă încotro şi o să accepte acordul de liber schimb şi nu altcumva decât în calitate de structură care intră în componenţa Republicii Moldova.
Condiţiile tehnice vor fi ajustate în timp, UE va face anumite cedări în modul de exercitare, cred că chiar dacă ei ar solicita încă o extindere, cu jumătate de an, a preferinţelor, şi asta s-ar întâmpla. Pentru că există interesul major ca să fie pace şi să fie pornit procesul de reintegrare. Iar economia este un element foarte important al reintegrării. Economia e baza la toate.”
Confruntat cu grave probleme economice survenite odată cu criza ucraineană, Tiraspolul s-a plâns în mai multe rânduri şi de reducerea comerţului cu spaţiul european, urmare a intrării în vigoare a noilor reguli dictate de acordul de liber schimb cu UE – un acord la care administraţia regiunii ar fi vrut să adere în condiţii speciale, care ar lua în calcul specificul economiei regiunii, şi a refuzat s-o facă cât timp aceste condiţii nu sunt acceptate.
