Fostul ministru de finanțe liberal-democrat Veaceslav Negruță a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a permis compensarea pripită cu sute de mii de euro a unui coleg de partid. Verdictul Judecătoria Râşcani, care la prima vedere pare să semnaleze o escaladare spre vârful politicii a luptei împotriva corupției, a fost primit cu proteste chiar de unii dintre cei care promovează declarativ integrarea europeană și reformele anti-corupție.
Ministrul educaţiei Maia Sandu se pare că a fost cea mai promptă în luarea de atitudine, chiar dacă postarea sa pe FB nu face trimitere directa la fostul său coleg de guvern, Veaceslav Negruţă. „Nu poate fi un stat de drept acela în care oamenii corupţi sunt lăsaţi să petreacă în libertate şi să acumuleze averi uriaşe, iar oamenilor cinstiţi li se terfeleşte prestigiul şi onoarea în modul cel mai laş cu putinţă” a scris Maia Sandu. Pe aceeași reţea de socializare au urmat reacţii critice din partea mai multor foşti colegi de partid sau de guvern ai lui Negruţă. Bunăoară, fostul premier Iurie Leancă notează că „e o decizie demonstrativă, după o anchetă netransparentă. Mi-e greu să nu privesc cu multă rezervă modul în care "lupta" cu corupția începe cu fostul meu coleg, Veaceslav Negruță, primul nume sonor condamnat pentru fapte de corupție în Republica Moldova după 2009.” Şi liderul PLDM, ex-premierul Vlad Filat, considerat de unii că ar fi orchestrat această condamnare, a scris că sentinţa i-a trezit nedumerirea „sper ca recursurile care trebuie să urmeze să clarifice această situație injustă și defăimătoare”.
Veaceslav Negruţă a anunţat pe blogul său că va contesta decizia în instanţa de apel. El se arată hotărât să ajungă şi la CEDO. Fostul ministru al finanțelor se declară nevinovat şi susţine că dosarul a fost fabricat după ce el s-a opus deciziei guvernului de a ceda pachetului majoritar al statului din Banca de Economii (BEM), motiv pentru care a si demisionat din guvern.
Unii experţi economici, care îi iau apărarea lui Negruţă, sunt tentați să vadă legătura între această condamnare şi cazul controversat de la BEM. Expertul Sveatoslav Mihalache notează că „în Republica Moldova ești condamnat pentru că refuzi să fii complice cu sistemul.” Un alt expert Stanislav Madan constata „daca mergi împotriva sistemului, ești dat la o parte prin metode stalinisto-comuniste. Justiţie de la noi este o mare bătaie de joc.”
Fostul ministru de finanţe Veaceslav Negruţă a fost pus sub învinuire în urmă cu doi ani şi a fost condamnat marți pentru abuz de putere pentru că a acceptat o decizie a Curții de Apel care nu era definitivă și a plătit fostului său coleg de partid, Pantelei Sandulachi, despăgubiri de 400.000 de euro. Procuratura a atacat apoi decizia la Curtea Supremă de Justiție, obținând câștig de cauză. Sandulachi ar fi urmat să primească numai o mie de euro și să înapoieze restul de 399.000, dar n-a făcut-o, spunând că nu mai are banii.
Jurnaliștii de investigaţie care au urmărit îndeaproape evoluţia „dosarului Sandulachi” soldat cu condamnarea lui Negruţă cred că sentinţa nu ar fi total lipsită de temei.
Iată bunăoară opinia redactorului portalului anticoruptie.md a Centrului de Investigaţii Jurnalistice Anastasia Nani, care, între altele, a fost audiată şi în calitate de martor în dosar:
„Dacă domnul Veaceslav Negruță este nevinovat, așa cum pretinde atât el, dar și alții, mă întreb de ce nu oferă dedesubturile acestui caz? Avem tot temeiul să credem că acestea au existat. Înainte de a-i sări în apărare, aș vrea bunăoară să știu cine sau ce a împiedicat juriștii Ministerului Finanțelor să conteste decizia Curții de Apel Chișinău prin care lui Pantelei Sandulachi i-au fost acordate despăgubiri-record. De obicei, angajații acestei instituții contestă orice decizie prin care unei persoane i se acordă despăgubiri, de zeci sau poate sute de ori mai mici. Nu pot însă să nu mă întreb în același context, cum se face că Pantelei Sandulachi a scăpat de dosar penal, deschis pentru samavolnicie. Să fie fostul ministru singurul care ar trebui să răspundă în acest caz?”
O altă jurnalistă Anca Butnariuc notează că „Negruţă a greşit, pentru că a executat o decizie judecătorească ce nu era încă irevocabilă. De atunci, au fost uitate unele detalii, cum ar fi că Negruţă şi-a pus semnătură înainte că procurorii să primească încheierea Curţii de Apel. Oare această grabă a fost întâmplătoare?”
