Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Criza economică din regiunea transnistreană lasă bugetarii fără o parte din salariile pe luna aprilie. Profesorul de științe politice de la Universitatea din Varșovia, Bartlomiej Zdaniuk, spune de ce Rusia este interesată în continuare să mențină controlul asupra regiunii transnistrene și de ce Ucraina și-a schimbat abordarea pe care a avut-o în ultimele decenii. Și… este multilingvismul o problemă sau totuși o oportunitate pentru societatea din Republica Moldova? Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Vicepremierul Victor Osipov a avut o întrevedere cu o delegaţie a coraportorilor Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). S-a discutat despre situaţia actuală în procesul de reglementare a conflictului transnistrean şi Victor Osipov a solicitat APCE să acorde o atenţie sporită situaţiei privind drepturile omului în regiunea transnistreană, menţionând cazul jurnalistului Serghei Ilcenko, deţinut ilegal de structurile de forţă ale Tiraspolului pe baza unor acuzaţii de natura politică.
Concernul rus Gazprom a depus o nouă cerere în judecată împotriva MoldovaGaz prin care cere încasarea datoriei pentru gazele livrate în anul 2012, datorie de aproape 831 milioane dolari, scrie site-ul Noi.md. Până acum, Gazprom a depus și a câștigat 10 cereri privind încasarea datoriilor istorice de la MoldovaGaz care totalizează peste 3 miliarde de dolari. Din suma datoriilor, regiunii transnistrene îi revin 95%, iar Chișinăului – doar 5%.
Administrația de la Tiraspol a anunțat că a reușit să achite doar jumătate din salariile bugetarilor pentru luna aprilie, salarii care din februarie au fost reduse la 70 la sută. Datele statistice indică asupra aprofundării crizei economice. Astfel, de la începutul anului, în bugetul regiunii au intrat cu 33 la sută mai puțini bani decât anul trecut. Fondul asigurărilor sociale acumulează doar jumătate din sumele necesare, există dificultăți în asigurarea alimentelor și medicamentelor pentru spitale, internate și casele de copii. Exporturile de la începutul anului au scăzut cu 26 la sută, iar importurile – cu 21,5 la sută. Cu mai multe detalii, revenim în emisiune.
Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, a adoptat în lectură finală, săptămâna trecută, o lege care prevede crearea unui nou tip de zone economice libere – pentru tehnologii informaționale și turism. Pentru companiile din IT este prevăzută o scădere a impozitului unic social la 14 la sută. În prezent, în regiunea transnistreană există șase zone economice libere, toate cu caracter industrial.
Președintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat legea care interzice simbolurile sovietice în Ucraina. Noua lege spune că regimul comunist a fost unul criminal și prevede demolarea statuilor liderilor sovietici și a monumentelor în cinstea comunismului. Legea prevede măsuri similare pentru regimul nazist din Ucraina din cel de-al doilea război mondial. Adoptată de parlamentul ucrainean în aprilie, legea a fost criticată ferm de Moscova.
Serviciul Federal de Statistică al Rusiei a anunțat că economia rusă a avut prima sa contracție din ultimii șase ani şi că produsul intern brut a scăzut cu aproape 2% în prima parte a acestui an. Stagnarea economiei Rusiei se datorează scăderii preturilor la petrol pe piaţa mondiala și sancţiunilor impuse de Occident Moscovei pentru politica sa din Ucraina și anexarea Crimeei.
Opoziția rusă a dat marți publicității un raport despre implicarea Moscovei în conflictul din estul Ucrainei, în care se spune că Rusia ar fi cheltuit peste 53 de miliarde de ruble (peste un milion de dolari) pentru a sprijini rebeliunea separatiștilor și că cel puțin 220 de militari ruși au murit în luptele cu forțele ucrainene. Raportul a fost ultimul proiect al politicianului de opoziție Boris Nemțov, asasinat în februarie și se intitulează „Putin. Război”.
Secretarul de stat american John Kerry spune că discuțiile avute miercuri la Soci cu președintele rus Vladimir Putin despre Ucraina, Siria și Iran au avut un caracter deschis. Referitor la criza din Ucraina, Kerry a declarat că toate părțile trebuie să respecte acordul de încetare a focului semnat la Minsk și numai după aceea se poare vorbi despre ridicarea treptată a sancțiunilor impuse de Occident Rusiei.
***
Europa Liberă: Datele statistice de la Tiraspol continuă să indice asupra aprofundării crizei economice din regiunea transnistreană. Administrația de la Tiraspol a anunțat că a reușit să achite doar jumătate din salariile bugetarilor pentru luna aprilie, salarii care din februarie fuseseră reduse la 70%.
Astfel, de la începutul anului, în bugetul regiunii au intrat cu 33% mai puțini bani decât anul trecut. Valoarea încasărilor în prima jumătate a lunii mai a fost de 9,5 milioane de ruble.
Datele au fost făcute publice de responsabila de finanțele regiunii, Elena Ghirjul, în cadrul unei ședințe operative a executivului de la Tiraspol.
În luna mai, a menționat responsabila, se vede o îmbunătățire nesemnificativă a încasărilor din taxele vamale față de lunile precedente, când aceste încasări constituiau doar o treime din sumele colectate în 2014. Acestea, oricum, rămân cu peste 55% mai mici față de anul trecut. „Această dinamică pozitivă, de la minus 60-70%, la minus 55%, din păcate, nu este chiar atât de semnificativă și, deocamdată, nu se poate vorbi despre o creștere a încasărilor la buget”, a adăugat Elena Ghirjul.
Ea a mai spus că salariile pentru luna aprilie, calculate în mărime de 70%, au putut fi achitate în proporție de 50%, în cazul celor finanțate din bugetul republican, și de doar 30% în cazul salariilor achitate din bugetele locale.
În fondul asigurărilor sociale în luna mai au intrat 33 de milioane de ruble, în timp ce cheltuielile au constituit 62,5 milioane de ruble. Există dificultăți în asigurarea alimentelor și medicamentelor pentru spitale, internate și casele de copii, inclusiv există datorii față de întreprinderile care livrează pâine către aceste instituții.
În ceea ce privește activitatea economică externă, potrivit responsabilei de dezvoltarea economică a regiunii, Alevtina Slivcenko, volumul exporturilor de la începutul anului și până în prezent a scăzut cu 26%, iar a importurilor – cu 21,5%.
Responsabila a mai informat de asemenea despre mersul negocierilor cu partea moldovenească cu privire la prelungirea licenței de producție și import a alcoolului pentru uzina Kvint, licență care expiră la sfârșitul lunii mai. Tiraspolul este îngrijorat de faptul că în cazul în care nu se va ajunge la un numitor comun, uzina ar putea pierde piețele de desfacere.
În cadrul aceleiași ședințe s-a discutat și despre consecințele pentru regiunea transnistreană a deciziei Guvernului Ucrainei cu privire la interdicția de a trece produse accizabile prin punctele de trecere Cuciurgan și Platonovo, de pe segmentul transnistrean la frontierei moldo-ucrainene. Aceste fluxuri au fost transferate recent de către Kiev către cele mai apropiate puncte de trecere a frontierei controlate de autoritățile de la Chișinău. Tiraspolul acuză Kievul și Chișinăul de faptul că această decizie va aduce pierderi mari regiunii și va aprofunda și mai mult criza.
Responsabila de dezvoltarea economică a regiunii, Alevtina Slivcenko, a mai spus că „situația rămâne negativ stabilă, dar este posibilă și o înrăutățire în activitatea economică externă a agenților economici transnistreni, din cauza noilor restricții impuse de Republica Moldova și Ucraina, ceea ce va duce la o scădere semnificativă a sumelor încasate la buget din taxele vamale”.
Adjuncta șefului executivului de la Tiraspol, Maia Parnas, a menționat că există și o veste bună – uzina Electromaș și-a dublat practic producția și a reușit să achite restanțele la salarii pentru angajați. Uzina a contractat, cu suportul autorităților, un credit ieftin în ruble rusești și a cumpărat materie primă din Federația Rusă, iar în aprilie a semnat un contract important cu cea mai mare companie petrolieră națională din Kazahstan.
Șefa executivului, Tatiana Turanskaia, a mai spus că sarcina primordială a autorităților este de a menține potențialul industrial al regiunii, în special întreprinderile mari care completează bugetul – acestea vor fi susținute, inclusiv prin facilități și scutiri de taxe.
***
Europa Liberă: Profesorul de științe politice al Universității din Varșovia, Bartlomiej Zdaniuk, spune că Rusia continuă să fie interesată de menținerea sub controlul său a regiunii transnistrene, chiar dacă nu mai acoperă ca înainte toate cheltuielile legate de asta. Ucraina, din punctul de vedere al profesorului din Polonia, are toate argumentele pentru a-și securiza frontiera pe segmentul transnistrean, iar conflictul separatist din Donbas a făcut Kievul să-și revadă atitudinea pe care a avut-o peste două decenii față de regiunea transnistreană.
Am început discuția cu profesorul polonez Bartlomiej Zdaniuk cu constatarea că de la sfârșitul anului trecut regiunea transnistreană se află într-o criză economică profundă. De altfel, bugetul regiunii întotdeauna a fost mereu adoptat cu un deficit foarte mare și Rusia era cea care acoperea acest deficit. Are acum Rusia posibilitatea de a face același lucru și de a susține în continuare regiunea transnistreană? Bartlomiej Zdaniuk:
Bartlomiej Zdaniuk: „Din punct de vedere financiar, se pare că posibilități au fost, sunt și vor fi, pentru că rezervele de bani ale Federației Ruse, chiar și acum, sunt suficient de mari. Și, fără a supăra pe nimeni, pot spune că mărimea regiunii transnistrene este atât de mică încât aceasta cu ușurință poate fi întreținută din bugetul Federației Ruse încă mulți ani înainte. Astfel încât cred că nu aici este problema.
În ceea ce privește Transnistria, din punctul meu de vedere, întrebarea de bază este alta: în ce măsură Republica Moldova este un stat atractiv pentru toți transnistrenii - și pentru elite, și pentru populația locală. Dacă Republica Moldova ar fi o astfel de vitrină a bunăstării cum a fost, să zicem, Germania de Vest în 1989 pentru Germania de Est, atunci toată lumea ar spune: «De ce să mergem atât de departe? De ce să ne ducem departe de casă, să facem 1500 km până la Moscova, dacă avem aici posibilități destule, trăim bine, avea un nivel de viață suficient?»
Cred că în această direcție trebuie să se lucreze. Pentru că acum apare întrebarea – de ce să schimbăm situația, dacă nivelul de viață nu se deosebește prea mult?”
Europa Liberă: Spuneți că Moscova are totuși bani. Atunci, ce se întâmplă cu regiunea transnistreană? Aceasta nu mai este de folos Moscovei, sau de unde vine această criză de mijloace financiare pentru susținerea acestei regiuni?
Bartlomiej Zdaniuk: „Bineînțeles că Moscova mai are nevoie de regiunea transnistreană și va mai avea nevoie și în continuare. Pentru că de mulți ani Rusia are o politică bazată pe mai multe scenarii – adică se elaborează scenarii multiple pentru diferite evoluții posibile ale situației. Și bineînțeles că regiunea transnistreană are o valoare din punctul de vedere al influenței asupra Moldovei, a Ucrainei de asemenea, din punctul de vedere al interacționării cu NATO, care este foarte aproape în vest. Așa că eu nu cred că Rusia ar vrea să-și diminueze în vreun fel prezența în regiunea transnistreană – ar fi neserios chiar să presupunem că așa ceva s-ar putea întâmpla.
Așa că Rusia în mod cert va fi interesată să-și mențină prezența în această regiune și să-și exercite în continuare influența asupra zonei.”
Europa Liberă: Până la sfârșitul acestui an, Transnistria trebuie să decidă dacă va participa la Zona de liber schimb cu UE. Dacă nu, atunci comerțul cu UE va deveni mult mai scump și producătorii din regiune vor fi necompetitivi și, respectiv, şi criza economică se poate aprofunda și mai mult. Din punctul Dvs. de vedere, care ar fi decizia corectă și ce avantaje poate aduce comerțul liber cu UE?
Bartlomiej Zdaniuk: „Se poate spune așa, pe post de glumă: ok, oamenii se tem, sunt speriați de Uniunea Europeană. Dar eu vreau să îi întreb – cu ce mașini le-ar plăcea să circule: cu Jiguli-ul sovietic sau totuși cu mașini occidentale? Ce fel de tehnică de uz casnic și-ar dori – de cea sovietică, sau totuși de o calitate occidentală? În ce țări visează ei să meargă în vacanță?
Mie mi se pare că, din păcate, foarte multe cuvinte dure se spun în mediile de informare rusești la adresa Uniunii Europene. Dar este interesant că exact aceleași persoane care sunt atât de categoric împotriva Uniunii Europene, inclusiv în cazul unor politicieni din Republica Moldova care sunt categoric împotriva oricărei integrări cu UE, au în același timp cetățenia română, ei sau soțiile lor au afaceri în România… Și e foarte interesant acest lucru.
Așa că, din păcate, aici există o doză mare de fățărnicie. Fățărnicie din partea celor care îi sperie pe oamenii de rând cu faptul că Uniunea Europeană este un fel de monstruozitate, un fel de demon care va veni și ne va acapara pe toți și noi toți ne vom pierde identitatea și vom deveni alți oameni.
Nu pot spune că nu există ezitări și în alte părți – inclusiv când Polonia a intrat în Uniunea Europeană s-a discutat și la noi acest aspect legat de cum se va menține identitatea noastră. Dar ne-am convins că nu s-a pierdut nimic. Ba chiar din contra – atunci când întâlnești un străin, atunci începi să te întrebi mai mult ca înainte cine ești tu și astfel identitatea națională se fortifică chiar.
Care este nivelul Produsului Intern Brut în Uniunea Europeană și care este în Rusia? În UE este de 5-6-7 ori mai mare decât în Rusia. În Rusia creșterea PIB-ului are loc datorită resurselor energetice, a vânzărilor de armament și a tehnologiilor cosmice. Iar, pe de altă parte, standardele moderne ale managementului sunt în Uniunea Europeană.
Oamenii se tem, poate, pentru că nu cunosc limbi străine, vorbesc doar limba rusă, privesc doar sursele media rusești. Ei trebuie să înțeleagă că nu trebuie să se teamă. Desigur că este nevoie de un pic de efort, este evident. În primul rând, trebuie studiate limbile străine, în special limba engleză, evident. Eu înțeleg că nu toată lumea este încântată de asta. Dar haideți să vedem – unde oamenii trăiesc mai bine? Unde sunt mai mulți bani? Unde indicatorii demografici sunt mai buni, în sensul duratei de viață, a nivelului și calității vieții, ce salarii și pensii sunt? Toate aceste lucruri sunt mai bune în Europa de Vest. Integrarea cu UE nu înseamnă că trebuie să-ți pierzi identitatea.
Cel mai important este ce relație există între stat, societate, economie și oameni. În Rusia această relație are loc după principiul verticalei puterii – ce va spune comandantul suprem, aia vom face. Dacă nu va spune nimic, atunci nu vom face nimic, pentru că înseamnă că nu e voie. Dar trebuie să fie invers – dacă nu există o interdicție, atunci se poate. A fost o interdicție? Nu! Atunci haideți să facem. Pentru că noi așa vrem. Pentru că așa trebuie, așa ne este comod și avantajos. Aceasta e abordarea corectă.
Desigur că cine nu știe, acela se teme. Nu trebuie să existe teamă. Sigur că există și în UE diferite probleme și neajunsuri, dar totuși în Uniunea Europeană sunt 500 de milioane de oameni. Păi cum, ei sunt cu toții niște proști, ei trăiesc cu toții într-o organizare atât de proastă, suferă? Nu, din contra – oamenii sunt foarte mulțumiți de faptul că nu există frontiere, că se pot deplasa liber, că nu au nicio problemă în a comunica și a menține legăturile personale. Acest lucru este foarte important și este inclusiv în avantajul afacerilor – și a afacerilor mici, și a celor mijlocii.
Pai de ce atunci să-i sperii pe oameni cu Uniunea Europeană, dacă totuși 500 de milioane de oameni trăiesc acolo și sunt mulțumiți? Sunt, desigur, unele probleme care nu convin, dar nu din perspectiva integrării în UE. Dacă nu-ți place UE, foarte bine, dar atunci cumpără-ți un Jiguli sovietic, cuptorul cu microunde și televizorul tot de acolo, să nu fie din UE, ia-ți toate produsele de fabricație sovietică sau rusească!
Vedeți că există aici o anumită doză de fățărnicie, da? Îi speriem pe oameni cu Uniunea Europeană, dar, de ce nu?, echipamentele casnice și alte lucruri le folosim din UE. Nu, dragilor, dacă spuneți că Uniunea Europeană este atât de rea, atunci vă rog să folosiți produsele sovietice și rusești!”
Europa Liberă: Cum este percepută Transnistria în Uniunea Europeană? Bănuiesc că nu foarte multă lume cunoaște despre existența acestei regiuni.
Bartlomiej Zdaniuk: „Da, oamenii nu cunosc foarte multe. Oamenii știu că este o regiune separatistă în cadrul constituțional al Republicii Moldova, dar care de mai bine de 20 de ani nu este un teritoriu controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, că acolo sunt separatiști, că acolo a fost, este și va fi probabil, nu se știe cât timp, armata cândva sovietică, astăzi rusească. Că cei din regiunea respectivă sunt împotriva integrării și mișcării către standardele occidentale. Mai multe, din păcate, oamenii nu știu.
Cred că multă lume consideră această regiune ca ceva foarte asemănător cu alte regiuni de tipul acesta – Osetia de sud, Abhazia, poate Nagorno-Karabah, acum și Crimeea, consideră că este o regiune nu foarte cunoscută, unde Rusia face tot felul de lucruri.”
Europa Liberă: Autoritățile transnistrene acuză în ultimul timp foarte des Ucraina de faptul că aceasta a înăsprit controlul la frontieră, că și-a schimbat atitudinea față de Transnistria. Din punctul Dvs. de vedere, Ucraina are dreptate atunci când adoptă astfel de măsuri? De ce credeți că a apărut această schimbare în atitudinea Ucrainei?
Bartlomiej Zdaniuk: „Din punctul de vedere al Ucrainei, lucrurile sunt clare – Kievul se teme că vor fi presiuni din direcția Transnistriei asupra sa, în condițiile în care Ucraina are deja probleme în estul Donbasului. Deci, Ucraina vrea pur și simplu să-și apere existența sa ca stat și desigur că are dreptul să facă acest lucru, ca și orice stat suveran.
Din punctul meu de vedere, lucrul acesta trebuia de făcut de la bun început. Adică, dacă din 1991-1992 s-ar fi spus clar: «Gata, noi nu recunoaștem niciun fel de Transnistrie, pentru că aceasta este o provocare creată de anumite servicii speciale», atunci lucrurile ar fi fost clare de pe atunci. Dar așa, 20 de ani Ucraina în principiu spunea că da, recunoaște Republica Moldova, dar totuși avea anumite relații și contacte cu Transnistria. Acum, revenind la o poziție principială se pune cumva singură pe sine într-o situație proastă, pentru că se pronunță împotriva propriei sale politici pe care a dus-o în ultimii peste 20 de ani.
Am să o spun foarte dur, dar eu consider că în sistemul internațional această regiune constituie o gaură. Și prin această gaură se poate duce tot felul de contrabandă – de bani, arme, mărfuri, produse… Și este clar că anumite cercuri ale Ucrainei, ale Odesei probabil, care este mai aproape, au avut interesul să mențină această gaură. Iar acum, când s-a dovedit că această gaură poate fi periculoasă pentru Ucraina, acum deja această gaură nu ne mai place…
Dar haideți totuși să nu certăm Ucraina. Ucraina are posibilitate a de schimba regulile de joc, e bine că face asta. Reproșul este că putea să ia măsuri cu mult timp în urmă – de ce o face atât de târziu?”
Europa Liberă: Ce soluție vedeți pentru Transnistria, pentru criza economică, în plan politic?
Bartlomiej Zdaniuk: „O declarație de independență se poate face în orice moment. Dar un stat trebuie să aibă potențial pentru a exista. Are acest teritoriu suficiente resurse în plan uman și în plan economic pentru o existență independentă? Aici, din punctul meu de vedere, apar îndoieli. Desigur că există uzine în Transnistria, poate chiar mai multă industrie decât pe malul drept – cel puțin așa era în 1992, poate că acum lucrurile s-au schimbat.
Dar întrebarea principală este – autoritățile Transnistriei ce vor de fapt? Vor ele cu adevărat să devină independente? Și, cel mai important – independente de cine? Independente de Republica Moldova? Deja Transnistria este independentă de facto de Republica Moldova. Independente de Ucraina? Deja este. Singura chestie este că Transnistria este total dependentă de Rusia. Și întrebarea către autoritățile transnistrene este: «Ce vreți să fiți în continuare? Să fiți la fel ca acum niște guvernatori supuși Rusiei, în afara legii, pe acest teritoriu, sau președinți ai unui stat suveran?» Dacă aveți o astfel de dorință – de ce nu? Dacă aveți resurse pentru așa ceva, sunteți pregătiți pentru așa ceva, înseamnă că trebuie să vă pronunțați împotriva influenței Rusiei, pentru că altcineva nu vă mai controlează. Din câte știu, autoritățile Transnistriei au totuși o posibilitate redusă de a acționa, totul depinde de deciziile care sunt adoptate la Moscova.
Soluția este, desigur, la Moscova. Dar aici trebuie să se lucreze la nivele diferite. Primul nivel este desigur cel al administrației transnistrene: «Tovarăși, ce vă doriți de fapt? Încetați să povestiți că este voința locuitorilor Transnistriei și alte povești. Dacă e dorința locuitorilor, atunci separați-vă de toți – și de Moldova, și de Ucraina, și de Rusia. Dar nu așa: de Moldova – da, de Ucraina – da, iar de Rusia – nu. Ce fel de independență este asta? Nu este, este doar o calitate de nou subiect al Federației Ruse – spuneți direct asta, și gata».
Dar mai este și alt nivel al problemei, foarte important, poate chiar mai important. Însăși Republica Moldova trebuie să devină mai atractivă. Oamenii atunci vor veni singuri. Din păcate, acest proces încă întârzie, ca să zic așa.”
Europa Liberă: Ați ascultat un interviu cu profesorul de științe politice de la Universitatea din Varșovia, Polonia, Bartlomiej Zdaniuk.
***
Europa Liberă: Diversitatea lingvistică din Republica Moldova – atunci când majoritatea populației cunoaște două limbi: româna și rusa, iar pentru tineri e firesc să mai vorbească și două-trei limbi străine – este văzută de oaspeții care o vizitează drept o bogăție și un potențial excelent pentru dezvoltarea individuală și a societății. Asta, în timp ce pe plan local subiectul lingvistic a constituit de multe ori un criteriu de separare și o sursă de tensiuni.
În cadrul ceremoniei de premiere a unui concurs de eseuri organizat de Ambasada Germaniei la Chișinău, ambasadoarea Ulrike Knotz le-a spus elevilor că multilingvismul constituie o oportunitate pentru oamenii din Republica Moldova și oferă mai multe posibilități pentru dezvoltare – atât pentru cea personală, cât și pentru societate în general. Într-un interviu în exclusivitate pe care l-am realizat cu ambasadoarea Germaniei, Ulrike Knotz a declarat că subiectul lingvistic nu ar trebui să fie unul politic și, cu atât mai mult, unul geopolitic.
Europa Liberă: Tema concursului pe care l-ați organizat a fost „Diversitate în ţara noastră. Limba ta, limba mea: limba noastră”. Ce v-a făcut să alegeți anume acest subiect?, a fost prima întrebare adresată ambasadoarei Germaniei.
Ulrike Knotz: „Am ales această temă pentru că copii învață o limbă străină – limba germană în cazul nostru, și ne-am gândit și la faptul că în Republica Moldova sunt vorbite multe limbi. Ne-am dorit să îndreptăm atenția asupra acestui fapt și să atragem atenția la cât de multe limbi să vorbesc în această țară. Considerăm că este o mare bogăție pentru țară.
Printre cetățenii acestei țări sunt mulți oameni care vorbesc cel puțin două limbi. Iar cei ce vorbesc limba română au acces foarte ușor la limba franceză, limba spaniolă, limba portugheză, italiană... Cei ce vorbesc limba rusă au acces și pot înțelege lumea slavică – bulgara, ucraineana, serbo-croata... Prin limba găgăuză, spre exemplu, cetățenii au acces la limba turcă sau la limbile din Asia Centrală. Acestea sunt condiții minunate pentru a se afirma oamenii în lume. Se vorbește limba română, limba rusă, limba găgăuză, bulgara și altele – este cu adevărat un potențial impresionant aici.”
Europa Liberă: Cum privesc tinerii care au participat la concurs aspectul multilingvismului din Republica Moldova, aspect care la nivelul societății creează destule tensiuni?
Ulrike Knotz: „Multe din lucrări conțineau o notă foarte personală – elevii au povestit trăirile lor personale. Și faptul că există această diversitate lingvistică, am văzut că copiii văd acest lucru ca pe ceva foarte pozitiv. Unii au încercat să povestească despre propria viață. O fată, spre exemplu, a povestit despre familia ei, despre faptul că mama ei are un soț care este găgăuz, eleva povestește cum este serbată o nuntă unde participă și bulgari, și ruși, iar ea vorbește românește... Deci, o notă foarte pozitivă se perinda prin întreaga lucrare.
Și dacă e să ne uităm la ce teme sunt în dezbatere în politică și ce probleme sunt scoase la rampă, am observat din lucrările elevilor că copiilor le place țara lor așa cum este ea. Le place această diversitate lingvistică, ei văd acest lucru ca pe ceva pozitiv. Și eu cred că acest lucru este un semnal pozitiv pentru societate și consider că tinerii sunt cei care pot contribui la dezvoltarea unui climat pozitiv. Și noi susținem acest lucru, inclusiv prin acest concurs.”
Europa Liberă: Această diversitate din Republica Moldova este un plus sau un minus?
Ulrike Knotz: „Un plus, absolut!”
Europa Liberă: Pentru că în societate sunt create anumite tensiuni pe această platformă lingvistică. De ce un lucru pe care prietenii noștri din afară îl văd ca fiind pozitiv aici, pe interior, generează tensiuni?
Ulrike Knotz: „Este perceput așa pentru că se încearcă să se face legătura dintre subiectul lingvistic și diferite aspecte politice. Consider însă că trebuie văzut acest lucru drept o șansă, drept un potențial, trebuie să existe o abordare inteligentă. Există într-adevăr un potențial foarte pozitiv în faptul că se vorbește mai multe limbi și acest potențial trebuie dezvoltat și nu trebuie utilizat în scopuri de putere sau în scopuri politice.”
Europa Liberă: Legătură între limbă și geopolitică există? O vedeți în Moldova?
Ulrike Knotz: „Există vecinul direct care vorbește limba română, un alt vecin, care nu e vecin direct, este cu limba rusă. Iar aici se vorbește și limba română, și limba rusă. Situația este de așa natură încât acest factor comportă și un anumit risc, această diversitate lingvistică este văzută și ca un factor de risc. Însă nu trebuie să fie așa. Acest aspect nu trebuie amestecat cu factorul geopolitic, ci trebuie văzut cu adevărat ca un potențial pentru Republica Moldova, este un potențial care există aici.
E un avantaj foarte mare pentru R. Moldova faptul că aici sunt vorbite mai multe limbi, spre exemplu, pentru relațiile comerciale, pentru sectorul economic. Este o piață în Vest și alta în Est, datorită faptului că oamenii de aici vorbesc mai multe limbi și că pot comunica lor se deschid mai multe porți. Și trebuie să fim atenți ca nu cumva această diversitate lingvistică să fie adusă în context geopolitic, să nu fie îmbunată cu geopoliticul.”
Europa Liberă: A mai declarat ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Ulrike Knotz, într-un interviu tradus cu suportul Ambasadei Germaniei.
***
Europa Liberă: Ce cred însă tinerii din Republica Moldova despre oportunitățile la care s-a referit ambasadoarea Germaniei, oferite de faptul că trăiesc într-un mediu în care se vorbesc mai multe limbi și au posibilitatea de a învăța și câteva limbi străine?
Valeria Moliavin, elevă în clasa a XI-a a Liceului Nicolae Iorga din Chișinău, una dintre participantele la concursul de eseuri al Ambasadei Germaniei, concurs care, de altfel, se organizează în fiecare an, spune că fiecare nouă limbă cunoscută îți deschide orizonturi noi.
Valeria Moliavin: „Este o temă nespus de interesantă despre care poți scrie multe și merită să scrii.”
Europa Liberă: Și care au fost ideile pe care le-ai abordat în compunerea ta? Subiectul este, într-adevăr, foarte interesant – diversitatea lingvistică este un subiect de actualitate pentru Moldova.
Valeria Moliavin: „Eu am pornit de la ideea că limbile vorbite în Republica Moldova formează o orchestră. Și, de exemplu, limba rusă are rolul de contrabas, limba română este dirijorul, iar limba găgăuză este vioara…”
Europa Liberă: Tu cum te simți în acest peisaj pestriț al limbilor din Republica Moldova?
Valeria Moliavin: „Eu am impresia că asta face poporul nostru special, pentru că putem cunoaște atât alte limbi, cât și alte tradiții, culturi, și le putem îmbina, compara și ne putem atât îmbogăți cunoștințele, cât și lărgi orizonturile.”
Europa Liberă: Mai există și alt aspect al subiectului lingvistic – faptul că având mai multe limbi în bagaj, te poți înțelege cu mai multă lume, poți comunica cu mai mulți oameni. Asta își deschide orizonturi noi? Câte limbi știi?
Valeria Moliavin: „Știu cinci limbi – româna, rusa, engleza, franceza și germana.”
Europa Liberă: Multă lume în generația ta cunoaște atâtea limbi?
Valeria Moliavin: „În Republica Moldova da, pentru că majoritatea cunosc atât limba română, cât și limba rusă aproape la perfecție și în școli de asemenea se predau destul de bine limbile străine. Fiecare limbă, atunci când o învăț, parcă am impresia că îmi crește tot mai mult capacitatea de a învăța. Și această deprindere se consolidează.”
Europa Liberă: Cunoscând alte limbi, ai avut ocazia să călătorești în afară, să cunoști noi prieteni?
Valeria Moliavin: „Da, sigur. Anul trecut am făcut un an de schimb intercultural în Germania și acolo am cunoscut o mulțime de elevi de schimb din diferite țări, cum ar fi Mexicul, Austria, Suedia, Norvegia și altele. Și a fost foarte interesant să comunic și să înțeleg că chiar și aceste diferite limbi și oameni sunt similarități.”
Europa Liberă: Sfatul tău pentru alți copii, tineri de vârsta ta?
Valeria Moliavin: „Să pună accent pe limbile străine, pentru că ele în ziua de azi generează relațiile internaționale și cunoașterea mai multor limbi este foarte benefică atât pentru tine ca persoană, cât și pentru viitorul tău.”
Europa Liberă: A mai spus Valeria Moliavin, elevă în clasa a XI-a la liceul Nicolae Iorga din Chișinău.
Învingători ai concursului din acest an al Ambasadei Germaniei au fost doi elevi din clasa a XII-a din Bălți – Vladislava Ignatișina și Dmitri Mihaliuk. Iată ce spun ei despre mediul lingvistic din Republica Moldova:
Vladislava Ignatișina: „Mi-a plăcut și tema, și ideea în sine de a participa la un astfel de concurs. Am scris despre faptul că în țara noastră sunt multe limbi, sunt multe naționalități și că toți oamenii se pot simți confortabil aici. Am mai scris că există și o mulțime de alte limbaje – nu doar limbaj în sensul de vorbire, ci și limbajul gesturilor de exemplu…
Eu cunosc bine patru limbi. Și bineînțeles că această cunoaștere a limbilor străine deschide în fața ta o mulțime de posibilități. Omul trebuie să cunoască limbi străine în primul rând pentru a se auto-dezvolta, dar și pentru a comunica cu oameni noi, pentru a afla despre culturi noi.”
Dmitri Mihaliuk: „Pentru mine limbile străine sunt o posibilitate de a afla lucruri noi în această lume, lucruri care înainte erau inaccesibile sau ascunse. Am vrut să demonstrez că și în situația în care nu cunosc o limbă comună, oamenii oricum o pot găsi – fie prin gesturi, fie prin anumite fapte, și se pot uni. Eu găsesc oricum limbă comună cu oamenii chiar dacă nu cunosc limba lor. Cred că prin limbile străine îmi voi putea găsi un număr mare de prieteni și să cunosc culturi noi.”
Europa Liberă: Tineri din Bălți, vorbind despre oportunitățile pe care le deschide multilingvismul din Republica Moldova.
***
Europa Liberă: În regiunea transnistreană, chiar dacă formal sunt declarate trei limbi oficiale, la modul practic în viața publică este folosită aproape exclusiv limba rusă. Limba română, scrisă cu grafie chirilică exact ca în perioada sovietică, sau, cum este numită în regiune, în limba moldovenească, la fel ca și limba ucraineană, sunt folosite în principal în familie. Totuși, se pare că tinerii sunt din ce în ce mai interesați de studierea limbii engleze, după cum transmite corespondentul nostru la Tiraspol.
Acum doi ani, în Transnistria a fost emisă o dispoziție a administrație potrivit căreia toți funcționarii de stat de nivel superior erau obligați să învețe limba engleză, la un nivel necesar pentru comunicarea cu colegii din străinătate. Inițiativa fusese atunci foarte bine primită în societate. Dar, cum a arătat timpul, funcționarii nu au avansat prea mult în aprofundarea vocabularului și gramaticii limbii străine.
Dar cât de solicitată este în general studierea limbilor străine în regiunea transnistreană? Este întrebarea pe care am adresat-o profesorului de limbă engleză Tatiana Sumburova.
În opinia ei, acum se observă o explozie a interesului pentru studierea limbii engleze la oamenii cu vârsta de până la 30 de ani. Cel mai probabil, acest lucru are legătură cu aspirațiile de carieră. Dar și printre elevi se observă un interes constant pentru cunoașterea limbii engleze.
Prima limbă străină este predată facultativ în majoritatea școlilor din Transnistria începând cu clasa a doua. Iar din clasa a patra limba străină devine obiect de studiu obligatoriu. În afară de limba străină copiii studiază limba maternă – de obicei este vorba despre limba rusă, precum și una din limbile oficiale ale regiunii din stânga Nistrului – româna cu grafie chirilică, numită în regiunea transnistreană limba moldovenească, sau ucraineana.
Tatiana Sumburova: „Mamele apelează foarte des la profesori sau meditatori. Și copiii sunt, la fel, pasionați de studierea limbilor străine. Pentru ce au nevoie de cunoașterea limbilor străine e greu de spus, pentru că copiii practic nu ies în afara Transnistriei”.
Practica meditațiilor este destul de răspândită în regiunea transnistreană. În primul rând, pentru că reducerile de personal didactic după reformele din domeniul educației au lăsat mulți specialiști fără lucru. Iar meditațiile pentru ei este o metodă de a supraviețui. În al doilea rând, numărul de ore din programul școlar de bază rezervat pentru studierea limbilor străine este insuficient pentru învățarea calitativă a regulilor de pronunțare, a gramaticii, îmbogățirea vocabularului. Tatiana, care și ea a lucrat ca profesor într-o instituție de stat, este de părere că în școală e greu să obții un nivel calitativ superior în studierea aprofundată a limbii engleze.
Tatiana Sumburova: „În școală merge mai greu, pentru că în clasă sunt mulți elevi și este practic imposibil să-i acorzi fiecăruia atenția necesară în cele 45 de minute cât durează ora. Iată de ce părinții sunt nevoiți să apeleze la meditatori, dacă vor, ei și copiii lor, să cunoască limba străină la un nivel mai avansat. Nu știu cum stau lucrurile cu alte limbi străine, pentru că eu predau engleza. Știu de exemplu să limba chineză începe să devină tot mai populară. Câțiva prieteni de-ai mei, transnistreni, încearcă să o învețe de sine stătător. Dar nici interesul pentru engleză nu scade, chiar din contra”.
Astăzi, mijloacele electronice de comunicare ne ajută să traducem fără efort fraze și chiar texte întregi dintr-o limbă necunoscută. În aceste condiții, e chiar atât de necesar să cunoaștem o limbă străină, dacă ai în calitate de ajutor un traducător electronic?, am mai întrebat-o pe Tatiana Sumburova.
Tatiana Sumburova: „Să cunoști limba este categoric mai bine decât să apelezi la oricare translator electronic. Gadget-urile sunt de ajutor, dar cunoștințele sunt întotdeauna varianta câștigătoare. Dacă persoana ajunge în afara țării sale, cunoașterea fluentă de exemplu a limbii engleze va fi foarte necesară pentru comunicare, dar și la căutarea unui loc de muncă”.
Și, într-adevăr, mulți locuitori ai regiunii transnistrene încep să studieze limbile străine fiind deja maturi, ca o alegere conștientă. Acest lucru le deschide perspective profesionale noi, ajutându-i să-și găsească un loc de muncă în străinătate. Din cauza opririi câtorva întreprinderi mari din Transnistria este de așteptat că fluxul de migranți de muncă va crește. Iar asta înseamnă că limba engleză poate prinde bine încă câtorva mii de persoane, mai transmite corespondentul nostru la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Iată ce cred și oamenii întâlniți întâmplător pe stradă la Tiraspol și Bender despre nevoia de a cunoaște mai multe limbi:
Сейчас я учусь в университете и изучаю испанский язык. Мне он очень нравится, нравится культура Испании, язык, естественно. Конечно, мечтала там побывать и выучить этот язык досконально, чтобы разговаривать. Во-первых, на испанском языке многие страны даже в Латинской Америке разговаривают, около 22-х стран…
Если нужны будут, то, скорее всего немецкий, французский и английский. Заканчивал я филологический факультет, преподаватель английского и французского языка – по второму образованию. Я работаю по первому и второму образованию, то есть на двух работах одновременно. Так судьба сложилась, что я должен был уезжать за границу учиться, поэтому меня родители отдали на филфак для того, чтобы я учил язык. Вот и все.
Какой-нибудь нужен по любому. Тот же китайский. Потому что люди нуждаются в том, чтобы общаться. Ведь по Библии была воздвигнута Вавилонская башня для чего-то. Ну, если это правда…
Я думаю, что английский и русский – это два основных языка, на которых разговаривают вообще люди. Если бы была возможность, я бы выучила английский язык, наверное. Ну, во-первых, мне кажется, что у нас нет таких людей, которые бы разговаривали в совершенстве, даже наши репетиторы, у них нет такой практики заграничной, чтобы они чему-то учили нас. Это надо ехать самим, наверное, и учить в Англии язык.
Иностранные языки в любом случае нужны. И не имеет значения, какой иностранный язык, если человеку интересен язык, он будет изучать его, без разницы. Это саморазвитие, в первую очередь. Я всегда мечтала изучать французский, но все руки не доходили. А так, в принципе – ну, как обычно, в школе английский, у нас особого выбора не было в свое время, может, сейчас выбор расширился в плане иностранных языков, только немецкий и английский изучали.
Нужен, однозначно. Потому как надо, прежде всего, общаться с людьми во всем мире, понимать друг друга, что они там говорят на своем языке. Русский прежде всего, тут в основном россияне, ну, украинский говорить нечего, сейчас они рассорились, но я считаю, что это временное явление. Английский язык это как бы общепризнанный, почти всемирный, так что… Я так думаю.
Конечно, нужно знать, потому что иностранный язык нужен и всегда пригодится, если окажетесь в другой стране и вам нужно будет к кому-то обратиться за помощью, вы всегда сможете это сделать с помощью иностранного языка.
Europa Liberă: Opinii ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender.
***
Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatoarea ei Lina Grâu vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
