În așteptarea summitului Parteneriatului Estic de la Riga, UE încearcă să găsească echilibrul între motivarea pe mai departe a fostelor state sovietice avansate în apropierea lor de UE (Georgia, Moldova și Ucraina), menținerea contactului cu celelalte trei- Azerbaidjan, Armenia și Belarus (cu care se va merge, se pare, pe colaborări sectoriale), și Federația Rusă a cărei relație cu UE se află în impas. Publicarea unui proiect al declarației finale ce ar urma să fie prezentate la Riga, document care nu ar menționa în termeni clari dorința UE de a primi partenerii estici în rândurile sale la o dată anume, a provocat un oarecare val de dezamăgire la Chișinău, Tbilisi și Kiev. Însă indiferent de cuvintele ce vor fi menționate pe hârtie la Riga, faptele vor fi cele care vor conta, atrage atenția președintele Delegației la Comisia de Cooperare UE- Republica Moldova din Parlamentul European, Andi Cristea, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Europa Liberă: Domnule Cristea, pe 21 și 22 mai are loc Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Care ar fi miza acestui summit pentru cele 6 țări?
Andi Cristea: ,,Summitul Parteneriatului Estic de la Riga vine la aproape doi ani de la Summitul de la Vilnius. Atunci au fost realizate o seri progrese importante din punct de vedere instituțional și formal. Anul trecut în iunie a fost semnat și parafat Acordul de Asociere și Parteneriat cu Republica Moldova. Voi comenta un pic Parteneriatul Estic urmând să pun lupa pe Republica Moldova. Practic, la acest moment, ne aflăm într-un proces de revizuire a Polticii Europene de Vecinătate.”
Europa Liberă: Și sunteți raportorul din umbră din partea socialiștilor pe acest raport.
Andi Cristea: ,,Da, este adevărat, gestionez din partea Socialiștilor și Democraților Europeni acest dosar. În acest moment, Parlamentul European dezbate cum ar trebui să arate viitoarea Politică Europeană de Vecinătate, cu ambele componente: Parteneriatul Estic și componenta sudică, cu toate acele state din Nordul Africii și din Orientul Mijlociu. La Riga ar trebui să ne așteptăm la un moment al bilanțurilor intermediare, ar trebui să vedem și îmi doresc ca un număr cât mai mare de state membre să fi ratificat până la acel moment acordul de asociere dintre UE și R. Moldova. Din ce știu eu aproape 20 de state au ratificat deja acordul de asociere UE-Moldova și important este că Acordul de Liber Schimb funcționează. A intrat in vigoare la 1 septembrie anul trecut și produce efecte. La Riga, cele 6 state din Parteneriatul Estic vor putea să vorbească foarte clar cu șefii de stat și de guverne din țările UE și să le spună care sunt așteptările lor. Se diferențiază o seamă de state în frunte cu R. Moldova, iar celelalte trei state (Armenia, Azerbaidjan și Belarus) își doresc o altfel de colaborare cu UE, mai degrabă sectorială, mai degrabă economică și nu politică, aceasta din urmă venind cu întreg ansamblul de drepturile omului și stat de drept.”
Europa Liberă: Cu obligații.
Andi Cristea: „Nu doresc să intru în mai multe detalii. Pentru Moldova, Riga va fi un moment al realismului. Anul trecut era vehiculată ideea că la Riga va fi pusă pe masă cererea formală a R. Moldova de a deveni stat candidat. Semnalele care au fost transmise de unele capitale europene au fost importante, ideea fiind temporizarea, adica mai întâi se implementează acordul de asociere, se reformează țara, instituțiile se modernizează și apoi abia putem vorbi despre oferirea perspectivei europene R. Moldova. Aici m-aș întoarce la ce facem noi în Parlamentul European, pentru că eu sunt realist, dar în aceeași măsură sunt optimist. Parlamentul European va pune negru pe alb faptul că state care au performat în Parteneriatul Estic, începând cu R. Moldova, au nevoie de a dobândi această perspectivă europeană, să știe că la finalul ,,tunelului” se află aderarea la UE. “
Europa Liberă: Cele trei state, R. Moldova, Ucraina și Georgia, se află într-o situație delicată: s-au angajat cu toate motoarele în acest proiect de apropiere de UE, se află sub tirul sancțiunilor de tot felul ( nu doar economice) din partea Rusiei, rezistă însă și se țin mai departe aproape de UE. Ca atare așteptările sunt mari. Ele se așteaptă ca acel text, acea declarație finală să fie cel puțin la fel de hotărât, ambițios și clar ca cel de la Vilnius. Atunci, statele europene ,,recunoșteau aspirațiile europene și alegerea pe care anumiți parteneri au făcut-o pentru UE și angajamentul lor de a merge pe acest drum”, după cum spunea textul declarației finale de la Vilnius. Din ce am înțeles de la colegii mei de la Europa Liberă care au văzut schița declarației pentru summitul de la Riga, nu vom avea partea de un text atât de îndrăzneț și ambițios ca cel de la Riga.
Andi Cristea: ,,Este puțin probabil să avem la Riga un text atât de ambițios ca la Vilnius. Practic, summitul de la Riga reprezintă componenta executivă - vor fi acolo doar șefii de stat și de guvern ai statelor membre. Eu mă refeream însă anterior la Parlamentul European. Pentru mine continuarea liniei ambițioase adoptate de Parlamentul European este un proiect profesional. În structurile europene Parlamentul European a fost cea mai ambițioasă și cea mai curajoasă instituție, care a spus foarte clar- și am reușit cu colegii mei la ratificarea acordului de asociere a R. Moldva, anul trecut- că semnarea acordului de asociere nu este decât sfârșitul unei etape din cadrul unui proces. Procesul este mai amplu, și la finalul acestuia se află aderarea la UE. Daca PE, dacă societatea civilă, în documentele pe care le va produce ca urmare a consultării pe revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, reușesc să exprime o poziție tranșantă, respectiv că aceste state au nevoie de perspectivă europeană, Comisia Europeană va ține cont de aceste poziții, sunt convins. Dar trebuie consens. Iar consensul la momentul actual nu există. Vedem ce se întâmplă în Marea Mediterană cu fluxurile migratorii din Nordul Africii. Sunt chestiuni de-a dreptul dramatice. O seamă de state europene se uită, pe bună dreptate, din punctul lor de vedere, și pot înțelege acest lucru, la chestiunea respectivă. Mai puțin la problema extinderii UE.”
Europa Liberă: Domnule Cristea, aș evoca trecutul Dvs. profesional și m-as referi la faptul că ați lucrat ani de zile în Ministerul de Externe de la București, cunoașteți limbajul diplomatic și, ca atare, v-aș întreba în ce măsură ceea ce va fi scris în declarația de la Riga fa fi și aplicat cuvânt în realitate. Există analiști care cred că, de această dată, realitatea va fi mai ambițioasă și mai curajoasă decât textul declarației. Altfel spus, că relația dintre cele trei țări (Georgia, Moldova și Ucraina) cel puțin și UE va cunoaște o intensificare, chiar dacă acest lucru nu va transpare din declaratia de la Riga.
Andi Cristea: ,,Mai important decât orice text sunt lucrurile concrete și realitățile. Dacă Republica Moldova își va reforma instituțiile, dacă implementează acele reforme prinse în agenda de asociere, atunci UE nu are cum să nu țină seama de progresele realizate și perspectiva europeană va fi mult mai aproape.”
