Linkuri accesibilitate

Vladimir Medinski, Putin, Angela Merkel și Pactul Molotov-Ribbentrop (V. Gîrneț/Ziarul Național)


Expertul american John Herbst în vizită la Chișinău (Agora).

Publicaţia deschide.md, care difuzează de ceva vreme articolele fostului consilier prezidenţial de la Bucureşti, Iulian Chifu, publică analiza sa legată de campania pentru localele din Republica Moldova. Aceasta i se arată expertului de la Bucureşti parazitată de alte subiecte decât cele fireşti unei competiţii locale. Un exemplu e cazul fetișizării celebrului raport Kroll - un raport cifrat suficient de mult pentru a stârni curiozitatea şi a deveni chestiune de viață și de moarte pentru orice politician, partid politic sau cetățean al Republicii Moldova. Efectul scontat e să producă zgomot puternic, să deturneze atenția, să inducă confuzie și ambiguitate constructivă pentru unii și alții dintre actorii politici și să aducă diferitele electorate la vot, respectiv să smulgă votul pentru o anumită orientare politică. Astfel, va conta mai puțin dacă se vor optimiza spațiile de parcare și dacă parcurile vor fi modernizate, dacă se va civiliza transportul public și se va raționaliza evaziunea fiscală legată de acesta, ci va conta tema de impact parazită care domină mass media clasică sau spațiul virtual.

Întrebarea la care caută răspuns un autor de la „Adevărul”, George Damian, e de ce a apărat Putin Pactul Hitler-Stalin în faţa Angelei Merkel? În cea mai recentă abordare a preşedintelui rus, dedusă din declaraţiile sale de duminică de la conferinţa de presă ţinută împreună cu Angela Merkel la Moscova, acest pact capătă sensul de „garanţie de securitate pentru Uniunea Sovietică”. Angela Merkel a avut o părere diferită: „Este greu de înţeles pactul Molotov-Ribbentrop, dacă nu luăm în considerare clauza adiţională secretă. Din acest punct de vedere, eu cred că nu a fost corect, ceea ce s-a făcut a fost ilegitim”. Referinţa lui Putin la Pactul Hitler-Stalin din 1939 de faţă cu Angela Merkel i se pare lui George Damian a fi „o invitaţie la o repetare a înţelegerii ruso-germane, invitaţie respinsă scurt de cancelarul german în faţa camerelor de luat vederi”. Pentru autorul de la „Adevărul” e o certitudine că Putin vrea o înţelegere cu un „şef” al Europei (ceea ce nu prea există), vrea să discute în termenii simpli ai acordului de la Ialta, să tragă nişte linii pe o hartă şi să îşi asigure graniţele imperiale. Doar că lumea s-a schimbat foarte mult de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi astfel de înţelegeri nu mai funcţionează, oricât şi le-ar dori Rusia, conchide Damian.

La acelaşi subiect, Vasile Gârneţ aminteşte în editorialul său publicat pe pagina web a „Ziarului Naţional despre afirmaţia ministrului Culturii din Rusia, Vladimir Medinski, „un personaj de care „se prind” formulările scandaloase”, precum că Pactul Molotov-Ribbentrop a fost un imens succes al diplomaţiei lui Stalin. „Cuvintele ministrului au stârnit frică în Polonia şi ţările baltice. Comentariul preşedintelui rus pe acest subiect, la conferinţa de presă de după întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel de la Moscova, din 10 mai, trebuia să liniştească, să calmeze spiritele. N-a reuşit… E o nouă viziune a lui Putin asupra Pactului Molotov-Ribbentrop, una care trezeşte îngrijorare, după ce, cu ani în urmă, la 1 septembrie 2009, din postura de prim-ministru (...), acesta a condamnat semnarea acordului dintre Stalin şi Hitler”, scrie autorul.

Jurnaliştii de la „Agora” îl citează pe John Herbst, expert american care face parte din delegaţia Consiliului Atlantic şi care se află în vizită la Chişinău. „În prezent, Rusia provoacă acţiuni de agresiune în Ucraina, dar în orice moment aceste acţiuni pot fi extinse. Noi considerăm că ţările din Est, care fac parte din spaţiul ex-sovietic, sunt în pericol. Astăzi Ucraina, dar ar putea fi aceeaşi situaţie şi în Republica Moldova, Georgia, chiar în următoarele zile”, a avertizat expertul. John Herbst, director al fundaţiei „Dinu Patriciu” pentru Eurasia Centrală din cadrul Consiliului Atlantic, fost ambasador al SUA în Ucraina, a declarant că scopul vizitei de lucru a delegaţiei Consiliului Atlantic este să se informeze despre situaţia reală, şi în baza celor constatate, ulterior, să fie elaborată o strategie pentru statele din Europa de Est, în baza căreia să le fie oferit sprijin.

Ion Preaşca scrie pe portalul MoldStreet” că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit radical prognozele privind evoluţia economiei Republicii Moldova în anul 2015 şi estimează că în acest an PIB va scădea cu un procent, faţă de creşterea de 3,5% prognozată în raportul din octombrie 2014. Autorul mai scrie că FMI avertizează în ultimul raport că declinul ar putea fi mai mare în cazul în care Republica Moldova nu-şi va reduce datoriile din sectorul privat. Totodată prognozele FMI arată că în anul 2015 datoria publică a ţării se va majora cu peste 52%, cea mai mare creştere din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, aceasta ajungând să reprezinte circa 48% din Produsul Intern Brut, comparativ cu 31,5% în anul 2014 şi 23,8% în 2013.

Jurnaliştii de la „Ziarul Naţional” scriu că deşi pretind că Transnistria trebuie să fie stat aparte, aşa-zişii oficiali transnistreni prezintă de fiecare dată la frontieră paşapoarte ale Federaţiei Ruse. Cele transnistrene nu-i ajută cu nimic, fiind nerecunoscute, notează autorii. „De când este aşa-zis preşedinte, Şevciuk (Evgheni Şevciuk) prezintă paşaport rusesc. Ce prezenta anterior nu ştiu. Iar Ştanski (Nina Ştanski) a călătorit întotdeauna numai cu paşaport al Federaţiei Ruse”, au declarat surse din cadrul Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova pentru publicaţie.

Şi tot „Ziarul Naţional” arată că că Banca Naţională a Moldovei (BNM) a obţinut pe parcursul anului 2014 un profit net aproape dublu, iar veniturile obţinute din diferenţele de curs au crescut de circa şase ori faţă de anul 2013. Autorii fac trimitere la raportul financiar prezentat de instituţie potrivit căruia veniturile nete realizate din operaţiuni de schimb valutar au însumat 1,53 de miliarde de lei, de circa 5,8 ori mai mult decât în 2013, când BNM a câştigat 263,68 de milioane de lei.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG