Preşedintele federal Joachim Gauck l-a primit luni, la Berlin, cu onoruri militare, pe omologul său israelian Reuven Rivlin. Ceremonia din curtea castelului Bellevue – sediul preşedinţiei germane – a constituit începutul vizitei de stat, de 3 zile, a lui Rivlin în Germania.
Vizita marchează cea de-a 50-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice între Israel şi Republica Federală Germania.
Înaintea plecării spre Germania, Rivlin a amintit de faptul că în urmă cu 50 de ani s-a aflat printre cei care au criticat vehement stabilirea relaţiilor diplomatice.
„Am făcut parte dintr-un grup de studenţi care au demonstrat împotriva sosirii primului ambasador german în Israel”, a declarat Rivlin, adăugînd: „Prietenia între Germania şi Israel nu a fost întotdeauna ceva natural”.
„Relaţiile germano-israeliene de 50 de ani nu sînt o compensare pentru Holocaust. Holocaustul va rămîne pentru totdeauna o traumă. Pentru germani şi, desiguri, mai ales pentru evrei.”
Perspective diferite privind soluţionarea conflictului israelo-palestinian
În pofida afişării armoniei israelo-germane, prilejuite de aniversarea normalizării relaţiilor complicate între cele două ţări, convorbirile lui Rivlin cu şefa guvernului federal, Angela Merkel, şi cu ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, au evidenţiat şi anumite păreri contrare.
Astfel, cancelara şi şeful diplomaţiei au subliniat că Germania susţine că singura soluţie pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian o constituie crearea unui stat palestinian. Rivlin respinge această opţiune – pentru care a pledat şi fostul preşedinte al Knesset-ului, Avraham Burg, într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio Deutschlandfunk. Burg a cerut Europei şi Germaniei să critice conducerea israeliană în politica sa de înfiinţare de noi aşezăminte în zonele ocupate.
Cît timp Germania nu-şi va articula deschis părerea, a spus Burg, nu se va schimba nimic. Pe de altă parte, Burg a criticat conducerea Israelului pentru că ar „promova trauma Holocaustului”, vorbind, în acelaşi timp, şi despre sentimentele de vinovăţie care domină pragmatismul actual al relaţiilor bilaterale.
Din motive diferite, a spus Burg, societăţile celor două ţări „sînt post-traumatice”. „Astăzi ele sunt cele mai post-traumatizate societăţi ale Occidentului. Una reflectă traumatizarea celeilalte. Israelul este oglinda Germaniei, iar Germania oglinda Israelului.”
Avertismente faţă de creşterea antisemitismului
Preşedinţii Gauck şi Rivlin au avertizat faţă de reizbucnirea unor forme ale antisemitismului în Europa. Într-un interviu acordat cotidianului de mare tiraj „Bild” şi ziarului israelian „Yedioth Ahronoth”, cei doi preşedinţi au invocat necesitatea depăşirii pasivităţii faţă de reflexele antisemite şi a indiferenţei faţă de antisemitism şi fundamentalism.
„Resentimentele de natură antisemită şi agresivitatea faţă de evrei, în unele părţi ale Europei, mă îngrijorează“, a declarat Gauck. Rivlin a cerut europenilor să se opună oricăror forme de antisemitism şi rasism. Potrivit lui Rivlin, atitudinile anti-israeliene şi anti-semite promovate de extremişti constituie o provocare a lumii libere şi a democraţiei.
Referindu-se la faptul că 54% dintre germani au o părere negativă faţă de Israel (a se vedea aici sondajul Fundaţiei Bertelsmann), ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat într-un interviu pentru publicaţia „Internationale Politik und Gesellschaft” (IPG) că sarcina politicii este de a contracara această „perspectivă unidimensională”. „Relatările despre Israel din presa germană”, a spus Steinmeier, „nu mai sunt impregnate de istoria Holocaustului”, ci de „conflictul din Orientul Apropiat”. Rectificarea „acestei perspective unidimensionale” este şi „o sarcină a politicii”.
