Linkuri accesibilitate

Tot ce poate face Bucureștiul este să sprijine opțiunea pro-europeană a Moldovei (interviu B. Aurescu/ziare.com)


Lucian Boia: Cum s-a românizat România (gandu.info).

România nu poate instala guverne în alte țări, deci nici în Republica Moldova. Tot ce poate face Bucureștiul este să sprijine opțiunea pro-europeană a Moldovei, dar realizarea integrării depinde de guvernele de la Chișinău, arată ministrul de externe Bogdan Aurescu într-un interviu acordat la ziare.com.

Interviul abordează și chestiunea avertismentelor belicoase ale Moscovei la adresa României. Șeful diplomației de la București nu crede că vor fi puse în aplicare, în consecință nu va fi nevoie ca Alianța Nord-Atlantică să activeze articolul 5 din Tratat. În același timp, „NATO e pregătita să își apere toți aliații”. „Vedem chiar în această perioadă exerciții ale aliaților pe teritoriul României. Vedem o creștere a prezenței navale NATO în Marea Neagră. Au loc zboruri ale avioanelor de observare deasupra teritoriului României și ale altor state din flancul estic”. „Tocmai aceste măsuri de reasigurare și adaptare sunt răspunsul care să garanteze” că scenariul cu o situație de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO nu are șanse să devină realitate, arată ministrul român.

Întrebările Ioanei Ene-Dogioiu intră mai adânc în analiza situației din Republica Moldova. Bogdan Aurescu are prilejul să constate că aplicarea acordurilor de asociere la Uniunea Europeană, atâta câtă este până acum, produce deja mutații, inclusiv în Transnistria. ”Peste 75 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova din Transnistria au dobândit pașapoarte biometrice care le permit să circule fără viză în Uninea Europeană. Acordul de liber schimb are un efect interesant: tot mai multe firme din Transnistria se înregistraza la Camera de comerț de la Chișinău pentru a beneficia de acest acord. 68% din comerțul provinciei transnistrene e îndreptat către vest, în Republica Moldova și Uniunea Europeană”, precizează oficialul român.

Publicația gandul.info difuzează un interviu cu istoricul Lucian Boia, pe marginea celei mai recente cărți publicate sub semnătura sa: Cum s-a românizat România. Teza istoricului este că România este un stat tânăr, în care procesul de omogenizare a avut la dispoziție prea puțin timp. Cu atât mai complicată este situația Basarabiei și relația pe care cetățenii din fosta regiune parte a României o mai au astăzi cu țara mamă. Boia ia drept o evidență faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu dorește unirea cu România, dar spune că apropierea dintre cele două țări e un lucru necesar, de făcut însă în cadrele Uniunii Europene. Trebuie ținut cont că Moldova de azi nu coincide teritorial cu Basarabia, iar efectele se văd în componența etnică și în profilul cultural al țării din stânga Prutului. Chestiunea unirii, mai arată invitatul cotidianului gandul, ține de viitor, care nu poate fi prevăzut. Nici viitorul României nu poate fi prevăzut, cel puțin nu la nivelul efectelor pe care evoluția principalelor minorități dintre granițele țării, maghiară și roma, le va avea.

Dan Cristian Turturică semnează în România liberă o analiză pe tema strategiei de propagandă a Rusiei în România. Recentele proteste de stradă din București și din câteva mari orașe ale României împotriva tăierii abuzive a pădurilor ar fi inițiate și alimentate de ONG-uri, grupuri și persoane care au organizat și protestele împotriva exploatării gazelor de șist, dar s-ar fi aflat și în centrul evenimentelor la eșecul președinției lui Emil Constantinescu, sau la încercarea de lovitură de stat împotriva lui Traian Băsescu, în 2012. Comentatorul crede că Rusia acționează în România foarte sofisticat: știe că există puternice sentimente rusofobe, așa încât face totul pentru a demoniza și Occidentul în ochii românilor, cel puțin la același nivel.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG