Linkuri accesibilitate

Cum se recuperează banii crimei


©Shutterstock.
©Shutterstock.

Legislația recuperării fondurilor ilicite diferă foarte mult de la o țară la alta.

Îîn unele sisteme politice, în Statele Unite de pildă, organismele bancare pot negocia cu autoritățile fiscale amenzi uriașe prin care pot scăpa de urmăriri legale chiar dacă au comis malversațiuni.

Băncile sunt astfel mai favorizate decât persoanele individuale, întrucât se consideră că responsabilitatea în cazul băncilor este difuză și greu de determinat individual.

Un asemenea caz recent a fost cel al băncii HSBC, care în 2012 a acceptat să plătească în Statele Unite o amendă de aproape două miliarde de dolari pentru spălare de bani.

Justiția americană, într-o anchetă inițiată de Senat, a conchis că banca HSBC (care e bazată în Marea Britanie, dar care a anunțat că își va muta cartierul general în Asia) era o „platformă pentru traficanți de droguri și națiuni tâlhărești" (acele rogue nations, cum numește guvernul SUA unele națiuni autoritare și ostile occidentului).

Până recent, nu exista în Occident practic nicăieri o legislație care să permită confiscări și recuperări de sume spălate sau obținute nelegitim.

Au mai fost cazuri, precum cel, celebru, al acelei Bank of New York prin care fostul președinte rus Boris Ielțin spăla bani în străinătate, dar și acolo s-a încheiat tot prin amenzi uriașe, deși mai mici decât în cazul recent al băncii HSBC.

În Europa. există insă o tendință de a se încerca recuperarea sua confiscarea fondurilor obținute fraudulos. Așa se întâmplă acum în Franța în cazul afacerii Bernard Tapie, în care statul francez încearcă să recupereze 400 milioane de euro acordate pe nedrept fostului patron al firmei Adidas printr-un arbitraj în care ar fi fost implicați atât fostul președinte Nicolas Sarkozy, cât și actuala președintă a Fondului Monetar Internațional Christine Lagarde.

Adevărata inițiativă masivă e însă pe cale de a fi luată la nivel european. Parlamentul European a adoptat chiar anul trecut o directivă depusă de deputata din România Monica Macovei, prin care, dacă e aprobată în mod oficial de guvernele celor 28 de țări, se va putea trece la confiscarea fondurilor și averilor obținute ilegal, chiar și atunci când acestea au fost transferate sau trecute pe alte nume.

Aplicarea unei asemenea directive riscă însă să fie foarte anevoioasă, pentri că ea se va lovi în mod sigur de opoziția unor țări cu statut apropiat de cel al unor paradisuri fiscale, precum Luxembourg sau Austria, sau de opoziția Marii Britanii, gata oricând de veto pentru a proteja statutul privilegiat al piețelor sale financiare din City, probabil cel mai mare centru al afacerilor mondiale.

----------

Autorităţile de la Chişinău au dat asigurări că vor reuşi să recupereze cel puţin o parte din miliardul de dolari dispărut din trei bănci controlate de omul de afaceri Ilan Shor. Deocamdată nu e limpede cum la modul practic vor să o facă. Soluţiile sunt aşteptate după etapa a doua a investigaţiei internaţionale. După publicarea primei anchete realizate de compania americană Kroll, guvernatorul BNM Dorin Drăguţan a declarat că probabilitatea recuperării banilor deturnaţi este foarte mare, deoarece această sumă impunătoare, fără îndoială, a lăsat urme. Directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) Viorel Chetraru s-a arătat convins că majoritatea banilor scoşi din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank „sunt în ţară, sunt la Aeroport”. Chetraru a sugerat că banii trebuie căutaţi în investiţiile de la Aeroportul Internaţional Chişinău făcute de acelaşi Ilan Shor, el fiind şi şeful companiei care a preluat aeroportul după concesionare. Iar o parte ar fi fost investiți şi în reţeaua de magazine dutty-free pe care o deţine tot Ilan Shor.

Experţii sunt sceptici în ce priveşte reuşita unei operaţiuni de recuperare a banilor dispăruţi, prin credite neperformante, din cele trei bănci. Iată ce ne-a spus şeful departamentului studii de piaţă şi cercetări de la grupul de companii Business Intelligent Services Stanislav Madan:

„Din raportul Kroll, din ce am observat, circuitul banilor are foarte multe trasee, sunt atâtea implicaţii cu companii off-shore din diferite districte încât este realmente dificil. Sunt implicate şi bănci ruseşti. Însuşi şeful CNA spunea că atunci când urma banilor a ajuns în Rusia pentru organele de drept era practic imposibil să mai facă ceva. Există mecanisme prin care o parte din bani ar putea fi recuperaţi, dar pentru asta e nevoie de o investigaţie pentru a se ajunge la beneficiarul sau beneficiarii efectivi ai acestor tranzacţii în lanţ care au avut loc. Nu mă îndoiesc că în continuare pentru a pierde cumva urma banilor aceştia au trecut prin foarte multe companii, districte. Şi e dificil de depistat efectiv beneficiarii finali ai acestor tranzacţii.”

I-am solicitat opinia şi expertului de la Institutul Economiei de Piaţă Viorel Gârbu:

„În principiu, banii pot fi recuperaţi atunci când se ajunge la o înţelegere între părţi, atunci când cei vizaţi în acest proces sunt identificaţi, când persoanele respective înţeleg gravitatea răspunderii pentru ceea ce au săvârşit. Atunci se poate ajunge la o înţelegere, persoanele respective să restituie banii, dar să fie private de orice răspundere pentru ceea ce au săvârşit. Lucrul acesta nici măcar legal nu este posibil. Suntem încă la o fază îndepărtată. Nu ştim cine a beneficiat şi ce sume s-au delapidat din sectorul bancar. Cât de uşor se realizează aceste cazuri? Hai să ne uităm în ţara vecină, Ucraina. Acolo din multe milioane care sunt sechestrate şi cunoscute ca fiind furate de familia Ianukovici, s-a reuşit după mai multe luni de zile să se recupereze doar 200 de euro. cam aşa se întâmplă. Iar în Republica Moldova situaţia e mult mai dificilă. Banii respectivi sunt transferaţi şi valorificaţi în active diferite şi prin scheme diferite. Iar fiecare schemă înseamnă un ineluş din lanţ. Lanţul respectiv este destul de lung, iar de la un inel la altul se trece prin procese judiciare, procesele judiciare se fac în mai multe instanţe, pot fi atacate. Iar din multe situaţii anterioare ştim că în confruntare dintre cei din sectorul public şi cel privat, câştigă ultimii. În opinia mea noi trebuie să ne luăm gândul de la aceşti bani, să vedem ce s-a întâmplat şi să tragem la răspundere cel puţin pe cei care au admis abateri atât de grave.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG