Linkuri accesibilitate

Raportul Kroll: toţi au ştiut ce se întâmplă, dar n-au reacţionat. Deci au fost în complicitate (Victor Ciobanu/Ziarul Național)


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)
Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Protestele nu vor rezolva nimic, iar mulţimea nu va face decât să se răcorească un pic, cu iluzia că şi-a împlinit simţul datoriei civice (Ion Mischevca/Adevărul Moldova)

„Raportul Kroll se constituie într-un fel de fir al Ariadnei care creează condiţii excelente anchetelor ulteriore să iasă cu bine din coridoarele întortocheate ale matrapazlâcurilor bancare de la noi şi să găsească în cele din urmă calea spre adevăr”, scrie Petru Bogatu în cadrul unei analize publicate pe portalul Politicon. Comentariul discută raportul firmei de audit Kroll, realizat la cererea Băncii Naționale şi publicat luni de președintele Parlamentului pe blogul său care arată că din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost sustrase „cel puțin 13 miliarde de lei, bani care au ajuns în firme offshore” afiliate lui Ilan Shor. Pentru Petru Bogatu, documentul probează patru lucruri, iar primul ar fi legat de cadrul legislativ pentru sistemul bancar. E atât de defectuos, crede autorul, încât le deschide seifurile unor hoţi sus-puşi, permiţându-le să fure cu autocarul, avionul şi chiar cu trenul. În al doilea rând, raportul ar fi o dovadă că autorul nemijlocit al jafului a fost grupul criminal Ilan Shor care, prin persoane interpuse, firme fantome şi credite fictive, ar fi sustras miliarde de lei din cele trei bănci. Alte două concluzii pe care le formulează Bogatu ar fi că: legăturile ascunse între diferiţi jucători antrenaţi în acest jaf, date în vileag de ancheta Kroll, demonstrează că urmele tâlhăriei duc spre Federaţia Rusă, iar Banca Naţională cel puţin în ultimii doi ani, când fuseseră devalizate băncile, nu a avut o reacţie promptă, creând impresia că se eschivează să-şi facă datoria. Comentatorul trage linie după aceste constatări şi spune: în spatele prădăciunii se afla influente cercuri politice din vârful piramidei de la Chişinău.

La acelaşi subiect scrie Victor Ciobanu pe pagina web a „Ziarului Naţional”. Impresia sa e că s-a făcut investigarea activităţilor grupului de companii Shor. Evident că acesta are implicaţie directă în acţionariatul şi operaţiunile dubioase de la cele trei bănci. Întrebarea este – doar el? A doua impresie a autorului este că BNM a formulat din start temele de investigaţie pentru Kroll foarte îngust. De aceea, în raport nu se zice nimic despre instituţiile statului – Guvernul cu hotărârile secrete, BNM care n-a stopat operaţiunile suspecte şi schimbările acţionarilor, CNPF, CNA, PG, SIS etc. Toţi au ştiut ce se întâmplă, dar n-au reacţionat. Deci, au fost în complicitate?”, scrie editorialistul. Victor Ciobanu se declară, astfel, dezamăgit de raport: beneficiari finali ai operaţiunilor la acest stadiu preliminar nu au fost stabiliţi, cum vor fi găsiţi banii plecaţi din ţară, nu ştim, cu atât mai mult – cum şi dacă vor fi recuperaţi.

Ion Preaşca de la MoldStreet”prezintă date din biografia omului de afaceri Ilan Shor, reţinut şi arestat după publicarea raportului companiei Kroll. “A fost cunoscut până în anul 2011 ca proprietar al celei mai mari reţele de magazine duty free din Moldova, Dufremol, a echipei de fotbal Milsami, a unui hotel şi a unei companii de asigurării. În ultimii doi ani afacerile sale s-au extins în progresie geometrică, el ajungând să controleze neoficial trei bănci (BEM, Unibank şi Banca Socială) pe baza cărora vroia să creeze cel mai mare holding bancar din Moldova”, notează, între altele, jurnalistul. Ilan Shor mai deţine firma Moldklassika International, hotelul Klassik, o serie de imobile, afaceri în Rusia şi Kârgâzstan. O mare parte din avere a fost moştenită de la tatăl său, Miron Shor.

Ion Mischevca de la „Adevărul Moldova” îşi exprimă într-un comentariu despre protestul de amploare care a avut loc duminică, 3 mai, la Chişinău convingerea că protestele nu vor rezolva nimic, iar mulţimea nu va face decât să se răcorească un pic, cu iluzia că şi-a împlinit simţul datoriei civice. „E ca şi cum un adolescent rătăcit ar vrea să se întoarcă de unde a pornit, nu să ajungă unde şi-a propus”, scrie autorul. El se referă, în context, la profilul organizatorilor. Pentru Ion Mischevca, unii membri ai Platformei Dreptate şi Adevăr, care au organizat manifestaţia, sunt persoane dubioase, cu trecut controversat. El nu contestă totuşi că la protest au participat, în mare, oameni de bună-credinţă şi admite că un asemenea demers este unul binevenit. Ceea ce spune că-l face atent e tentativă de acaparare şi denaturare a doleanţelor legitime ale populaţiei. Oamenii nu trebuie „treziţi” ca să fie iarăşi „adormiţi”!”, menţionează autorul.

„Ziarul de Gardă” publică o investigaţie despre averile şefilor procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. “Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Prudenţi din fire, unii oameni ai legii au avut grijă să-şi treacă o parte din avere pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar a colegilor procurori, doar că, într-un final, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei”, scriu jurnaliştii. Autorii prezintă detalii despre averea lui Ion Diacov, procuror şef al municipiului Chişinău, dar şi adjuncţii acstuia. “Locuinţa este amplasată în apropierea de centrul Capitalei, într-o mahala ce ar putea concura cu faimosul cartier american Beverly Hills - cu gospodării imense ce-ţi fură privirea şi care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi cine sunt stăpânii. Casa procurorului are, potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi şi valorează cam patru milioane de lei”, scriu reporterii.

XS
SM
MD
LG