Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice


Vizita lui Donald Tusk la Chișinău, nepublicatul raport Kroll, și controversata desemnare a lui Artur Cozma ca membru CCA

Vizita preşedintelui Consiliului European Donald Tusk la Chişinău, a coincis cu marcarea unui an de când Uniunea Europeană a permis cetăţenilor moldoveni cu paşapoarte biometrice să călătorească fără vize în spaţiul Schengen. Vizitele demnitarilor de la Bruxelles sunt evenimente de rezonanță, crede Sorin Bucătaru, directorul portalului de știri Deschide.md

Sorin Bucătaru: „Săptămâna aceasta aș zice că a fost marcată de două vizite, o fumigenă și un demolator care nu e Sylvester Stallone, ca să dau un rezumat. Când zic „două vizite”, mă refer la vizita domnului Tusk la Chișinău și vizita reprezentanților NATO, adică a domnului Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General NATO. Aceste vizite, dacă una este pe dimensiunea europeană a parcursului Moldovei, alta ține de securitatea regională și marchează o etapă nouă în relațiile Republicii Moldova cu NATO. Ședința comitetului NATO care va avea loc la Chișinău în perioada 1-4 iunie probabil va fi una de referință, ca deschiderea oficiului de legătură NATO la Chișinău. Iar vizita domnului Tusk vine să transmită câteva mesaje.”

Europa Liberă: El și a transmis: Moldova este un asociat cheie al Uniunii Europene, dar totodată autoritățile de la Chișinău trebuie să facă reforme.

Sorin Bucătaru: „Corect.”

Europa Liberă: Reforme reale.

Sorin Bucătaru: „Corect. Încă o dată a punctat: guvernarea din Republica Moldova are pe masă 80 de pagini cu notele recomandări elaborate de ambasadorii UE și SUA care au spus clar: guvernul de la Chișinău aceasta are de făcut. Îl putem purta pe Tusk de trei ori pe zi la Cricova, dar nu va rămâne impresionat de fumigene gen acest raport Kroll. Și o spune foarte clar: „Accelerarea reformelor. Băieți, reforme accelerate. Și găsiți cât mai repede o soluție de a semna acordul cu FMI”. Noi știm ce presupune semnarea acordului cu Fondul Monetar Internațional, nu? Inclusiv o problemă de bază care este rezolvarea celor trei bănci sau așa-zisul „cine a furat miliardul” și soluțiile care se impun de a fi aplicate. Iar Chișinăul vine cu această fumigenă care se cheamă raportul Kroll, care este secretizat la condiționarea companiei, toți cer, iar Kroll nu permite.”

Europa Liberă: Și de ce Kroll nu ar accepta publicarea raportului?

Sorin Bucătaru: „Bănuiesc că e doar un ping-pong, de aceasta am şi zis o fumigenă. E fumigena cu acest raport Kroll, care doar este o găselniţă pentru a muşamaliza şi a nu pune pe tapet informaţiile ce ţin de acest furt al miliardului, care nici nu ştim dacă e un miliard sau e mai puţin, e mai mult, nu se ştie. Nu vreţi? Ok. Raportul. Dar cine a semnat, până la urmă, contractul, care e acest contract, cine a secretizat contractul, dacă spuneţi că Kroll condiţionează desecretizarea lui din prevederile din contract. Clar, este un ping-pong pe care şi-l permit doar de a astupa şi a motiva „de ce nu putem dezvălui ce s-a stabilit, sunt nume, va prejudicia ancheta”. Adică un vârtej din acesta, fumigenă, fumigenă.”

Europa Liberă: Şi dacă raportul companiei Kroll se publică, ce se întâmplă?

Sorin Bucătaru: „Nu cred că el este atât de definitoriu, fiindcă atât Procuratura, cât şi serviciile abilitate au la dispoziţie întreaga informaţie care poate stabili foarte clar cine, când, unde şi cum s-au dus banii.”

Europa Liberă: Deşi există prezumţia nevinovăţiei, până când nu se anunţă verdictul instanţei de judecată.

Sorin Bucătaru: „Evident. Dar raportul Kroll nu încurca anchetei şi cred că dacă s-ar fi vrut, iarăşi, vorbim de aceeaşi voinţă politică, ancheta ar trebui să meargă, să aşeze lucrurile, să fie puse cap la cap. Dar pentru aceasta trebuie doar voinţă politică, cineva trebuie să vrea ca să se afle adevărul.”

Europa Liberă: Între timp, se vorbeşte tot mai mult despre alegerile generale locale. Care ar fi miza acestui scrutin local?

Sorin Bucătaru: „Miza cea mare, evident, este Chişinăul. Pentru configuraţia forţelor politice de la noi o miză este verificarea electoratului care a mai rămas după aceste piruete, care au survenit în urma instaurării unui guvern minoritar, a unei coaliţii nedeclarate cu trei partide – PLDM, PD şi PCRM. Şi nu pot trece cu vederea această desuetă caraghioasă, altfel nu o poţi numi, cu alegerea domnului Artur Cozma ca membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Pune capac şi chiar cădem într-un derizoriu a vota o astfel de candidatură acum, în 2015, de această neanunţată coaliţie. Este chiar o autodemolare a imaginii deputaţilor care au votat această candidatură.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG