Linkuri accesibilitate

„Cel mai mare impediment pentru avansarea femeilor în politică îl constituie partidele politice”


Experții sînt unanimi în a critica incapacitatea Moldovei de a pune în practică egalitatea de gen.

Rezultatele alegerilor parlamentare de anul trecut nu au schimbat componenţa Legislativului la capitolul egalitate de gen. Ca şi în precedentul Parlament, doar unul din cinci deputaţi este femeie. Situaţia este similară în Executiv, unde din 20 de membri ai Cabinetului de miniştri doar cinci sunt doamne. În atare situaţie, ce şanse au femeile candidate la alegerile locale din acest an?

În pofida eforturilor disperate depuse de diverse organizaţii care pledează pentru participarea plenară sau cel puţin echitabilă a femeilor la luarea deciziilor politice, Republica Moldova, spun expertii, înaintează cu paşi de melc în redresarea situaţiei. Dupa localele de acum patru ani, din totalul de aproape nouă sute de primari aleşi - doar 166 au fost femei. Cu doar trei primare mai mult în comparaţie cu scrutinul din 2007.

Alexei Buzu
Alexei Buzu

Expertul Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Alexei Buzu spune că organizaţia pe care o reprezintă a început să urmărească atent listele de candidaţi care sunt înaintate în circumscripţiile din ţară, iar o concluzie preliminară este că femeile înscrise pe aceste liste pot fi numărate pe degete:

„Toate cercetările pe care noi le facem arată că cel mai mare impediment pentru avansarea femeilor în politică este concentrat în partidele politice, pentru că ele sunt structuri închise, sunt structuri care determină poziţia pe listă în funcţie de bani şi modul în care sunt finanţate aceste partide. Mai mult, noi am văzut că în acele circumscripţii electorale unde factorul politic este mai puţin determinant avem mai multe femei primare şi mai multe femei în consiliul local, iar în circumscripţiile în care factorul politic este mai centralizat, unde centrul politic se implică în determinarea candidaţilor, femeile sunt excluse.”

Mai mult, constată expertul Centrului de studii şi informare pentru drepturile femeilor „Parteneriat pentru Dezvoltare”, recentele modificări la Codul Electoral şi la Legea privind finanţarea partidelor încurajează şi mai mult dependenţa candidaţilor din teritoriu de partidele care îi promovează:

„Clasa politică a avut posibilitatea să reformeze modul în care sunt finanţate partidele şi nu a făcut-o. Dacă ne uităm acum, spre exemplu, la alegerile locale, preţul pentru un minut de publicitate ajunge la patru mii de euro. Deci, sunt sume exorbitante pe care, cu siguranţă, majoritatea femeilor candidate, fie candidate independente, fie din partea partidelor politice, nu vor putea să şi le permită. Deci, este clar că puterea se concentrează la partid şi la liderii de partid.”

Majoritatea parlamentară de astăzi a promis stabilirea unor cote minime de reprezentare a femeilor în funcţiile de demnitate publică, dar s-a ţinut de cuvânt numai pe jumătate – a adoptat numai în prima lectură legea promisă organizaţiilor de apărare a drepturilor femeilor. Motivul amânării a fost convingerea că şi fără lege partidele vor promova femeile, pornind de la principiul meritocraţiei.

Nina Costiuc
Nina Costiuc

Doar că şi de această dată, politicienii au demonstrat că de la zis până la făcut, e cale lungă, constată Nina Costiuc, edil în localitatea Budeşti din 1995:

„Sper că Parlamentul va avea curajul să revină la proiectul de lege în care se cere cota de 40 % de femei înaintate pe liste de candidaţi. Această paritate ar trebui să fie impusă partidelor, or, dacă ne uităm la bugetul de stat vedem că cei mai puţini bani sunt îndreptaţi la tineret, sport, cultură, educaţie. Îmi pare rău să constat că lucrurile se schimbă atât de greu”.

Concluzia Ninei Costiuc este confirmată şi de lista preliminară a candidaţilor înscrişi, bunăoară, în cursa pentru primăria Chişinău. Din cinci doar unul e femeie.

Viorel Furdui
Viorel Furdui

Pe de altă parte, crede Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, introducerea unei cote obligatorii pentru reprezentarea femeilor în politică nu ar spori apetitul doamnelor pentru funcţii de conducere, mai ales în localităţile rurale:

„Funcţia de primar este în prezent una din cele mai vulnerabile, din toate punctele de vedere. În condiţiile cadrului legal din Republica Moldova, oricărui primar acum poţi să-i găseşti motive ca să exerciţi presiune asupra lui. Închipuţi-vă, dacă ar exista condiţii destul de bune în administraţia locală, dacă ar exista o remunerare bună pentru primari, dacă nu ar exista atâtea bariere administrative, financiare, presiunea din partea forţelor politice sau celor de la guvernare, eu cred că aceste poziţii ar fi mult mai atrăgătoare inclusiv şi pentru femei”.

Problema reprezentării femeilor în funcţii de răspundere este urmărită cu atenţie şi de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Într-o recentă notă informativă înmânată guvernului de la Chişinău de organizaţii care susţin inclusiv financiar reformele din ţară se recomandă, nu doar adoptarea în lectură finală a legii care prevede cote obligatorii pentru femei, dar şi promovarea femeilor cu nevoi speciale şi a celor trecute de vârsta pensionării.

XS
SM
MD
LG