Linkuri accesibilitate

Andrian Candu: Un eşec al guvernării minoritare ar putea duce la anticipate


Andrian Candu

Preşedintele Parlamentului, în dialog cu Valentina Ursu, despre cine a devalizat cele trei bănci moldoveneşti, despre tragerea la răspundere a corupților şi despre nevoia unei guvernări eficiente.

Europa Liberă: Vom porni discuţia de la declaraţia pe care a făcut-o la Chişinău Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. El a transmis un mesaj pentru guvernanţii ţării, spunând: „Reformaţi justiţia, luptaţi contra corupţiei şi rezolvaţi criza din sistemul bancar”. De ce Moldova are restanţe la toate acestei trei capitole şi cum răspundeţi dumneavoastră, autorităţile, partenerilor de dezvoltare care enunţă metehne grave în gestionarea treburilor statului?

Andrian Candu: „Eu am să fiu de acord sută la sută cu tot ceea ce a menţionat domnul Tusk. Ba mai mult ca atât, aş menţiona că într-adevăr, cu regret, dar suntem în întârziere cu reformele în care ne-am angajat. Dacă să discutăm de reforma justiţiei, proiectul de lege ce ţine de reformarea Procuraturii, angajamentul meu personal este ca această lege să fie aprobată până la sfârşitul sesiunii de vară. Şi chiar dacă nu ar fi corect să o zic, dar am condiţionat chiar şi colegii din guvern, şi pe ministrul Justiţiei, că în situaţia în care pe data de 12 mai această lege nu este aprobată de guvern şi trimisă la Parlament, atunci eu personal am să o semnez pe 13 mai şi o voi aduce în Parlament singur, doar ca să arătăm cu adevărat voinţă, că ne dorim să reformăm justiţia. Iar reforma Procuraturii e 50% din tot ceea ce înseamnă justiţie, rămân şi celelalte 50%, cealaltă jumătate la fel de complicată, poate uneori chiar mai complicată ce ţine de instanţele de judecată. Aici, cu regret, soluţii pe moment, de o zi, nu există. Din păcate, trebuie să treacă şi timp ca să trecem prin sită tot ceea ce înseamnă instanţele judecătoreşti, integritatea judecătorilor, imunitatea lor sau, mai bine zis, lipsa, că ar trebui să nu se bucure deloc de imunitate. Foarte multe semne de întrebare mai am şi, din păcate, nu am reuşit să am o discuţie şi cu cei de la Curtea Constituţională încă, dar urmează în timpul cel mai apropiat să am o discuţie şi cu domnul Tănase de ce şi cum s-a ajuns la aceea că testele de integritate şi tot ce înseamnă integritate să nu se aplice judecătorilor, fiindcă toţi suntem egali în faţa legii, nu contează profesia sau ocupaţia.”

Europa Liberă: Dar decizia Curţii Constituţionale este irevocabilă.

Andrian Candu: „Decizia Curţii Constituţionale este irevocabilă, dar probabil sunt chestiuni tehnice care, poate, undeva, avem o soluţie la nivel de lege să mai facem unele modificări. Şi totuşi, testarea integrităţii şi tot ce înseamnă şi averile care eventual nu sunt probate să fie aplicabile judecătorilor. Căci de altfel punem cruce pe reforma justiţiei cu o astfel de abordare. Ce ţine de celelalte subiecte, sistemul bancar este o chestiune care trebuie soluţionată foarte rapid. În viziunea mea, şi am discutat şi cu domnul Tusk, pe lângă rezolvarea unei probleme pe care o avem noi cu cele trei bănci, şi eu sunt de părere că trebuie să luăm unele măsuri mai drastice, ceea ce e legat de închiderea celor trei bănci, dar o lichidare, bineînţeles, făcută corect şi în favoarea deponenţilor. Este şi continuarea anchetei internaţionale, investigaţie internaţională în aşa fel încât în timpul cel mai apropiat posibil să fie recuperat tot ceea ce a fost fraudat, iar cei care au fraudat să răspundă potrivit legii. Bineînţeles, să nu sufere deponentul, dar să câştige societatea prin a afla adevărul.”

Europa Liberă: Va fi publicat sau nu raportul Kroll? Ce se întâmplă cu el? Pentru că unii spun că va fi dat publicităţii parţial, alţii cer să se facă integral. Unii spun că deja s-a cenzurat. Ce se întâmplă?

Andrian Candu: „Raportul Kroll poate fi făcut public doar integral. Nimeni nu ar avea nici curajul să-l ciopârţească. El e un raport de 80 şi ceva de pagini, care dacă va fi dat publicităţii, trebuie să fie dat integral, ca să nu se rupă nimic din context şi să nu fie nimeni învinuit că se încearcă să se manipuleze într-un fel sau altul. Dar cum şi când va fi dat publicităţii este o chestiune deja tehnică pe care trebuie să o agreeze Banca Naţională cu compania Kroll, deoarece sunt unele chestiuni legate de investigaţii, de probe, de nume şi multe altele. Şi ar fi păcat ca raportul să se facă public, dar pe de altă parte să periclităm însăşi investigaţia.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme chiar dumneavoastră aţi spus că trebuie să fie făcut public.

Andrian Candu: „Da. Şi acum consider că trebuie făcut public. Şi dacă aş avea posibilitatea, l-aş face chiar public eu, dar totuşi trebuie să prevaleze abordarea profesională mai mult decât politică în cazul de faţă, deoarece o astfel de acţiune dacă cumva duce la periclitarea investigaţiei, eu aş avea mare reţinere de a-l face public. Am solicitat Băncii Naţionale, am discutat cu domnul guvernator să găsească posibilitatea să discute cu cei de la Kroll în aşa fel încât să-l facem public. Aştept într-o zi-două să vedem care este rezultatul, dar presiunea în societate e mare şi ca să nu fie cineva învinuit că încearcă să ascundă ceva, sincer – poftim acesta e raportul, să-l citească toţi. Deşi va fi complicat probabil de tradus, fiindcă e în limba engleză.”

Europa Liberă: V-aţi aşteptat cumva să vină cineva dintre demnitarii din fruntea instituţiilor de stat să-şi prezinte demisia de onoare pentru ceea ce s-a întâmplat?

Andrian Candu: „Trebuie să înţelegem ce s-a întâmplat, ca să răspundem la întrebarea cine urmează să vină să-şi depună demisia. Cu siguranţă sunt câteva instituţii care trebuie să răspundă la mai multe întrebări şi foarte mult sper să fie finalizată cu succes această investigaţie şi să fie traşi la răspundere şi cei care au fraudat, dar şi cei care eventual aveau toate posibilităţile să intervină şi nu au intervenit.”

Europa Liberă: Dar nu ne spuneţi care sunt instituţiile?

Andrian Candu: „Nu pot să vă spun acum nimic, deoarece, în primul rând, investigaţia nu este finalizată şi dacă v-aş spune ar fi doar opinia mea personală şi mai mult speculativă.”

Europa Liberă: Când vor fi întorşi banii şi vor fi traşi la răspundere cei care poartă vina?

Andrian Candu: „Kroll a emis raportul pentru prima fază, care e mai mult o fază de pregătire, documentare pentru cea de a doua fază. Urmează, din câte am discutat şi cu domnul Drăguţanu, în timpul cel mai apropiat, vor fi gata termenele de referinţă pentru semnarea contractului, o mică solicitare de oferte de la câteva companii internaţionale, inclusiv Kroll şi semnarea contractului, şi trecerea la cea de a doua fază.”

Europa Liberă: Deci, ar putea Kroll să continue şi faza a doua?

Andrian Candu: „Ar putea Kroll să continue şi faza a doua. Nu e nicio restricţie, ba poate ar fi bine Kroll să continue, deoarece deja este familiarizat cu subiectul, cunoaşte nume, cunoaşte situaţia. În acelaşi timp, Banca Naţională ar fi bine să aleagă cea mai bună ofertă din punct de vedere al preţului versus calitate. Cel puţin nu există nicio restricţie ca Kroll să-şi continue activitatea. A doua fază poate să dureze o jumătate de an, de exemplu, dar în acelaşi timp este important să avem o investigaţie profesionistă şi în final să-i avem pe cei care au încălcat legea să răspundă.”

Europa Liberă: Domnule Candu, Parlamentul exercită control asupra mai multor instituţii în statul Republica Moldova, inclusiv asupra Băncii Naţionale, SIS-ului, Procuraturii. Cum s-a exercitat controlul asupra acestor instituţii, dacă observatorii spun că ele erau în comă, atunci când s-a produs jaful acesta?

Andrian Candu: „Unele instituţii nu erau în comă, activau, dar sunt limitate în atribuţiile pe care le au. Şi acesta este un subiect la care trebuie să revenim în Parlament, să vedem ce alte atribuţii sau ce altă putere mai are nevoie, de exemplu, aceeaşi Bancă Naţională, fiindcă şi Fondul Monetar Internaţional, şi Banca Mondială menţionează deja mai mult de un an de zile despre unele modificări în legislaţie ca să oferim Băncii Naţionale unele mecanisme de intervenţie. Banca Naţională la audierile care au fost a menţionat de câteva ori, aceasta a rămas în afara culiselor, dar nu cred că e un secret mare, că unele decizii ale Băncii Naţionale erau cu rea-credinţă, abuziv atacate în instanţă şi anulate. Şi Banca Naţională trebuia a doua zi să ia iarăşi aceleaşi măsuri şi iarăşi erau atacate.”

Europa Liberă: Bine, dar Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Anticorupţie ce au făcut?

Andrian Candu: „Sunt multe semne de întrebare, dar probabil acesta este un sistem atât de putred în situaţia în care o instanţă de judecată poate în mod abuziv şi cu rea-credinţă să aibă o astfel de atitudine contra statului.”

Europa Liberă: Şi cum resuscitezi acest sistem?

Andrian Candu: „Prin a reforma acele instanţe de judecată, prin a-i găsi pe acei judecători şi nu numai de a-i alunga din sistem, dar şi a-i trage la răspunde în aşa fel încât să simtă şi ei ce înseamnă aplicarea legii. Aici trebuie să fim foarte duri. Am mari semne de întrebare în privința la tot ceea ce am discutat, tot ceea ce înseamnă integritate, averi nedeclarate sau neprobate ca fiind, aici probabil e nevoie de o abordare mult mai complexă și sistemică. De luat toți 500 de judecători câți sunt ei, și de întrebat, începând de la mama, tata și restul, de unde au averi, ce au, cum ș.a.m.d. Adică o anumită reevaluare, retestare a tot ceea ce știu și ce fac, aici probabil e nevoie, că de altfel noi niciodată nu vom reuși să recuperăm credibilitatea.”

Europa Liberă: În societate s-a creat o opinie că politicienii sunt vinovați de jaful care s-a produs la Banca de Economii. Politicul și afacerile în Moldova sunt mână în mână?

Andrian Candu: „Nu neapărat. Dacă și în societate se simte lucrul acesta, că se blamează politicul pentru participarea la fraudă, de aceea și e nevoie de o investigație străină, independentă ca să arate dacă într-adevăr politicul este sau nu, ca să excludem eventualele influențe care ar exista pe interior, în situația în care politicul ar încerca instituțiile moldovenești naționale să le influențeze. De aceea mă bazez foarte-foarte mult pe a doua fază a investigațiilor făcute de o agenție internațională, inclusiv Kroll, și dacă politicul este implicat, să arate lucrul acesta și să fie făcut public, în așa fel încât după aceea să fie trași la răspundere, nimic să nu fie ascuns.”

Europa Liberă: Dar cei mai prosperi oameni sunt și politicieni? Sau invers, politicienii sunt cei mai prosperi oameni?

Andrian Candu: „Eu cunosc un om în politică prosper, dar el nu a venit în politică să devină prosper. Și aceasta probabil denotă foarte multe. Acei care au venit în politică să se îmbogățească ei și trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Ideea că oligarhii au venit la putere în 2009 e una justificată?

Andrian Candu: „Mie mi-e greu să calific noțiunea de „oligarh”, ea, de la țară la țară, de la jurisdicție la jurisdicție diferă și în unele țări acei bogați sunt lăudați și apreciați pentru munca și eforturile pe care le-au depus, dar în alte țări ei sunt decapitați. Și în istorie lucrul acesta s-a văzut foarte bine.”

Europa Liberă: Și în Moldova care e situația?

Andrian Candu: „E diferită. Dar atunci când cineva bogat, care a reușit să se îmbogățească cu munca sa sau prin ingeniozitatea sa, au ajuns în politică să facă ceva, probabil că persoanele celea nu trebuie blamate, decât altfel, blamați cu adevărat cei care au venit în politică să se îmbogățească.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum vă explicația aceste date ale ultimului sondaj de opinie care arată că instituțiile statului au pierdut tare mult din încrederea din partea cetățeanului și mai ales cum recâștigă această încredere?

Andrian Candu: „Credibilitatea poate fi recuperată și câștigată doar prin acțiuni concrete, și atunci când cu adevărat vom avea unele rezultate în domeniul bancar, crizei bancare de care vorbim.”

Europa Liberă: Rezultatele care trebuie să fie?

Andrian Candu: „Identificarea cine e de vină, tras la răspundere și recuperate pagubele. Acesta e rezultatul crizei din sistemul bancar. Sau reforma justiției, lupta cu corupția, cazuri, de altfel, foarte interesante și frumoase ce țin de medici și de licitațiile trucate, dar să nu se limiteze doar la aceste cazuri. Fiecare cetățean știe foarte bine unde sunt cazurile de corupție, fiindcă el le trăiește singur, zi de zi, în unele cazuri. Și atunci pe cine încercăm noi să mințim, dacă totul e vădit?”

Europa Liberă: Autoritatea ar fi o armată de funcționari corupți, așa cum zicea fostul premier Leancă?

Andrian Candu: „Din păcate, și funcționari publici sunt corupți. Din păcate, corupt e și doctorul, e și învățătorul, profesorul.”

Europa Liberă: Da, dar de fiecare dată aceștia se aduc în prim-plan: doctorii, profesorii…

Andrian Candu: „Dar ar trebui să fie aduși în prim-plan și funcționarii, și vameșii, și polițiștii, și judecătorii, și procurorii. Corupția nu are culoare.”

Europa Liberă: Și deputați, și miniștri.

Andrian Candu: „Și deputați, și miniștri, absolut. Toți suntem egali în fața legii. Cel care profită de poziția sa, îmbogățindu-se sau încălcând legea, trebuie să răspundă. Și aceasta trebuie să fie o regulă pentru toți ei.”

Europa Liberă: Să trecem la un alt subiect care este la fel de important şi anume continuarea parcursului european. Sunt voci care spun că, chipurile, autorităţile statului s-ar fi răzgândit, dacă nu mai depun cerere de aderare în acest an, 2015, aşa cum au fost făcute anumite declaraţii şi că Moldova s-ar îndepărta de UE. Aşa să fie?

Andrian Candu: „Nu, categoric nu. Politicul îşi doreşte, la fel ca în perioada anterioară, apropierea în continuare de Uniunea Europeană prin viitoarea integrare în Uniunea Europeană. Este un proces deloc uşor, complex, care presupune mult efort, multă muncă şi răbdare şi sacrificii, dar în acelaşi timp e un proces care durează în timp, nu există o ţară pe continentul european care a semnat Acordul de Asociere şi într-un an de zile s-a integrat. Există o anumită perioadă de asociere şi ea este legată, în primul rând, de tema de acasă pe care noi trebuie să o facem, lucru discutat cu domnul Tusk. În situaţia în care ne facem temele şi avem progres, şi avem rezultate în reformele care sunt, întotdeauna vom fi bineveniţi să depunem cerere.”

Europa Liberă: Dar există această voinţă politică de a face reforme ca să demonstraţi Bruxellesului că Moldova poate să fie pregătită? De exemplu, aşa cum au spus-o ucrainenii, domnul Poroşenko a zis că Ucraina în cinci ani va fi gata să depună cererea de aderare. Moldova în cât timp ar fi gata?

Andrian Candu: „Aş zice că şi în jumătate de an sau un an de zile, în situaţia în care ne facem temele de acasă. Domnul Tusk a zis: „În situaţia în care aveţi cu adevărat progres, evaluat corect şi independent pe reforma justiţiei, pe sistemul bancar, pe tot ceea ce ne-am propus ca Acord de Asociere, veniţi, domnilor, şi depuneţi cererea. Până atunci nu o depuneţi, deoarece o să o respingem şi e mai urât, dar faceţi-vă o parte din temele pe care le aveţi, setaţi-vă priorităţile, că din cele 2 000 de pagini ale acordului sunt priorităţi care trebuie făcute mâine, poimâine. Faceţi-le pe ele şi după aceea veniţi cu cererea. Nu veniţi cu ea în situaţia în care nu vă îndepliniţi condiţiile”. Dar aţi întrebat dacă vrem sau nu vrem să depunem cererea, dacă există o astfel de voinţă. Da, noi vrem să depunem cererea. Şi eu mâine sau oricine în guvernarea aceasta ar face-o, dar trebuie să fim conştienţi că depunerea cererii presupune o asumare a unei responsabilităţi şi a unei evaluări, dar la ora actuală, dacă ne evaluează cineva suntem cam corigenţi, repetenţi la unele capitole.”

Europa Liberă: Dar elevul acesta, care e Republica Moldova, cu reuşite modeste, proaste chiar oricum zice că vrea în UE.

Andrian Candu: „Da, vrea în UE, dar nu e numai să vrei. Trebuie să-ţi faci temele de acasă şi să dai examenele respective ca elev.”

Europa Liberă: Pe de o parte, clasa politică zice că vrem, iar pe de altă parte reformele s-au mimat în mai multe cazuri decât s-au aplicat.

Andrian Candu: „Cred eu că în timpul cel mai apropiat vom avea o redeşteptare în politică, fiindcă lucrurile nu vor putea continua în felul în care merg acum. Societatea în general arată deja multe-multe semne de nesatisfacţie şi de neîncredere şi dacă politică nu se va trezi la realitate s-ar putea să se lipsească de putere. Iată de ce cred că foarte curând vom avea o mobilizare mult mai activă din partea politicului pentru a-şi îndeplini angajamentele şi faţă de societate, şi faţă de partenerii noştri externi”.

Europa Liberă: Legați anumite așteptări de summitul de la Riga?

Andrian Candu: „Eu personal nu și eu cred că nimeni nu ar trebui să își lege vreo așteptare sau promisiuni de la summitul de la Riga, deoarece în primul rând summitul de la Riga se organizează într-un context deosebit regional și, din păcate, multe evenimente sunt legate de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Cu regret, nu există o unitate nici în țările membre ale Uniunii Europene, tot ce ține de extinderea Uniunii Europene și abordarea subiectului Ucraina și conflictul cu Rusia. De aceea noi suntem mici în jocurile mari geopolitice, dar noi am reușit să arătăm că suntem o istorioară de succes. Și lucrul cel mai important e să ne menținem acea etichetă a istorioarei de succes și toți să ne privească cu deosebită considerație și plăcere, că există măcar o mică insulă în regiunea aceasta atât de zbuciumată, o insulă de stabilitate și de prosperitate.”

Europa Liberă: Dar ținând cont de ceea ce se întâmplă în regiune, vorbim despre conflictul dintre Kiev și Moscova, care rămân a fi beneficiile Republicii Moldova, de pe urma menținerii statutului de membru în cadrul Comunității Statelor Independent? Și în general ce credeți despre CSI?

Andrian Candu: „CSI rămâne o platformă în primul rând de comunicare și de relații, fiindcă e important să comunici. Și doi, CSI rămâne ca o platformă economică, legată nu neapărat de Rusia, dar de celelalte state. Totuși, în Comunitatea Statelor Independente sunt nouă-zece state jucători, dacă e să excludem Georgia și Ucraina. Și atâta timp cât există unele beneficii chiar și economice, trebuie să ne menținem poziția.”

Europa Liberă: Dar ele există?

Andrian Candu: „Sigur că da. Noi la ora actuală beneficiem de Acord de Liber Schimb la nivel de CSI. Noi vorbim de Belarus, Kazahstan, țările din Asia, țările din Caucaz. Chiar dacă Rusia a luat anumite acțiuni îndreptate împotriva Republicii Moldova, care ne-au afectat fiindcă până la urmă piața rusească ca atare e cea mai mare, dar de ce să ne lipsim de alte piețe? În situația în care nu vor mai fi beneficii economice, politice, platforma de comunicare nu va mai fi platformă, atunci bineînţeles se va pune întrebarea cu privire la statutul nostru de membru în această organizaţie, dar atâta timp cât încă ele mai există, ar trebui să ne menţinem. Ba mai mult ca atât, sunt jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova în spaţiul CSI ca emigranţi, emigranţi sezonieri, emigranţi de muncă, unii chiar plecaţi pe o perioadă mai mare de timp. Noi vorbim de cetăţenii Republicii Moldova care au anumit statut de care trebuie să avem grijă. Şi atunci când, eventual, luăm o anumită decizie să o analizăm să rămânem sau nu în CSI, trebuie să luăm în considerare şi să evaluăm şi ce se întâmplă cu aceşti oameni. A ieşi din CSI probabil presupune o anumită împovărare şi greutate, tot ce ţine de circulaţia liberă, probabil apar vize, probabil apar mai multe chestii. Cum explicăm acelui cetăţean că la un moment dat el va fi restricţionat în şedere, trimis acasă ca să-şi facă paşaport, să-şi facă viză şi după aceea să revină? La întrebarea aceasta trebuie să răspundem în primul rând.”

Europa Liberă: Vă referiţi mai mult la situaţia moldovenilor aflaţi la muncă în Federaţia Rusă.

Andrian Candu: „Corect. Dar pe lângă Federaţia Rusă mai sunt şi în Belarus, şi în alte state. Iată de ce atâta timp cât există anumite beneficii, trebuie să fim acolo unde există acele beneficii pentru ţară. E uşor să zicem: „Haideţi să ieşim din CSI”, dar cineva cu adevărat a evaluat efectele unei astfel de ieşiri sau cel puţin ale unei astfel de declaraţii?”

Europa Liberă: Dar au ieşit Georgia şi Ucraina.

Andrian Candu: „Dar impactul este altfel. Să nu uităm totuşi că Ucraina e în război cu Rusia. Slavă Domnului că noi am reuşit şi încă reuşim să menţinem în aşa fel situaţia în care să nu se verse o picătură de sânge, dar aceasta e cel mai important. Noi suntem într-o altă situaţie decât Georgia care a trecut printr-un război cu Federaţia Rusă şi Ucraina care trece încă printr-o perioadă foarte grea. Nici nu vreau să mă gândesc că, chipurile, dacă s-ar întâmpla aşa ceva vom ieşi şi noi din CSI. Nu, eu aş prefera mai bine să fim în CSI decât să vărsăm o picătură de sânge.”

Europa Liberă: Deşi nu există un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, iar atâta timp cât nu se ajunge la coşul politic care include acest statut care trebuie să i se ofere regiunii transnistrene, e greu de închipuit că Moldova poate să-şi reunifice cele două maluri ale Nistrului.

Andrian Candu: „Atâta timp cât nu există o voinţă din ambele părţi, problema Transnistriei va exista ca atare.”

Europa Liberă: Şi dacă Tiraspolul la nesfârşit nu va dori, cu forţa nu poţi să-i impui. Dragoste cu sila nu se face.

Andrian Candu: „Dar nici cu forţa armată nu vom merge. Fiindcă e mai importantă viaţa omenească decât anumite avantaje economice.”

Europa Liberă: Şi atunci conflictul rămâne îngheţat?

Andrian Candu: „Acum e un conflict îngheţat, fără victime omeneşti, lucrul cel mai important. Dar situaţia actuală în aşa-numitul conflict îngheţat este, în primul rând, în defavoarea Transnistriei, a locuitorilor acestei regiuni şi a autorităţilor. Şi atâta timp cât ei nu vor înţelege că deja nu de Chişinău, deja nu de altcineva, dar de ei depinde să aibă un progres şi să aibă un dialog.”

Europa Liberă: Dar ei depind, la rândul lor, de voinţa politică a Moscovei, aşa se zice.

Andrian Candu: „Este adevărat. Dar dacă Moscova sau cineva din Transnistria ne spune nouă că Republica Moldova, Chişinăul, în cazul de faţă, izolează economic Transnistria, eu aş vrea să-i pun o altă întrebare – ce se va întâmpla cu ei de la 1 ianuarie 2016, când Acordul de Asociere, DCFTA, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, nu se aplica pe teritoriul din stânga Nistrului? Regimul actual de comerţ cu Uniunea Europeană se va încheia şi atunci ei vor fi cu adevărat izolaţi, deoarece ei se autoizolează. Eu am avut câteva discuţii cu domnul Burla, care este preşedintele aşa-numitului soviet suprem.”

Europa Liberă: Aţi promis că mergeţi şi la Tiraspol.

Andrian Candu: „Am promis şi merg şi mâine, şi poimâine, dar domnul Burla sau cineva de acolo probabil e mai reticent în a comunica şi a găsi soluţii. Dialogul aceste nu este pentru Andrian Candu, dialogul acesta nici măcar nu e atât de mult pentru Parlamentul Republicii Moldova şi nici nu e pentru partea dreaptă. Fiindcă noi de 20 de ani într-o oarecare măsură am trăit fără ei şi vom trăi în continuare, dar probabil a venit timpul ca ei să conştientizeze că ei au nevoie mai mult de noi decât noi de ei.”

Europa Liberă: Şi cetăţenii din dreapta Nistrului spun că s-au făcut suficiente cedări, astfel încât să existe suficientă înţelepciune şi în cadrul administraţiei de la Tiraspol ca să se accepte această reunificare.

Andrian Candu: „Mingea este în terenul lor şi cetăţenii, mai ales cei din stânga Nistrului, ar trebui să ştie că ei ar fi cazul să pună multe semne de întrebare cu cei care sunt în administraţia lor, să se gândească foarte bine pe cine aleg şi că de fapt se pare că nu prea le reprezintă interesele lor. Deoarece ceea ce vedem la ora actuală sunt din partea noastră foarte multe eforturi depuse ce ţine de deschidere, deschidere în comunicare. Vă spun sincer că am depus eforturi multe în a comunica şi cu delegaţia Uniunii Europene, şi cu OSCE, şi cu ambasadele în aşa fel încât să găsim posibilitatea să investim, de exemplu, în proiecte de infrastructură comune, să iniţiem proiecte economice comune, în aşa fel încât dacă reintegrarea politică este mai complicată la ora actuală de lipsă de încredere, influenţa Moscovei, nu contează, să începem să ne reintegrăm economic, în aşa fel încât cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului să simtă, mai ales cei din Transnistria. Treptat-treptat să rezolvăm problema şi a şcolilor, şi a trecerii, şi a terenurilor agricole şi multe altele. Dar atâta timp cât noi stăm cu braţul deschis sau cu mâna întinsă, iar nouă nu ni se răspunde, noi cu forţa nu-i vom obliga.”

Europa Liberă: Și iarăși o întrebare care vine de la cetățeanul simplu: de ce omul care vrea să treacă Nistrul trebuie să completeze așa-zisele formulare de control la vamă, iar liderii, reprezentanții administrației tiraspolene vin și merg bine merci și prin aeroport, și peste tot?

Andrian Candu: „E viziunea aceasta a noastră, de a fi buni, de a fi corecți, de a fi toleranți, dar care, credeți-mă, are o limită. Dacă la un moment dat noi vom vedea că tot batem într-o ușă închisă, o vom lăsa închisă și vom uita de ea, vom uita de ea la propriu și la figurat. Dacă ei nu ne vor, noi îi vrem, dar cu războiul nu vom merge. De aceea, să rămână ei în secolul XIX sau XX, iar noi ne vom dezvolta în continuare bine și așa cum știm mai bine.”

Europa Liberă: Ideea federalizării ar fi o soluție pentru Moldova?

Andrian Candu: „Nu. La ora actuală nu este o idee. Da, unii o vehiculează, mai ales unii politicieni de extremă. Republica Moldova nu este gata pentru federalizare, luând în considerare anumite elemente sensibile din țară și plus contextul regional. În situația în care am trăi în armonie și pace în regiune și toate grupurile etnice și interesele ar fi altele, atunci am putea discuta despre orice altă cale de dezvoltare. Dar în situația actuală în care avem și minorități, etnii influențabile sau influențate din exterior, lucrul acesta este foarte periculos.”

Europa Liberă: Domnule Candu, Chișinăul își dorește reechilibrarea relațiilor cu Moscova. Cum ar vrea să facă lucrul acesta?

Andrian Candu: „Chișinăul își dorește relații sincere în primul rând cu Moscova.”

Europa Liberă: Dar Moscova își dorește relații sincere cu Chișinăul?

Andrian Candu: „Dacă nu își dorește Moscova relații sincere cu Chișinăul, este doar treaba Moscovei. Noi ne vom comporta corect cu toți partenerii, și cu cei din Est, și din Vest și vom fi sinceri și cu Estul, și cu Vestul. La întrevederile pe care le-am avut și în calitate de ministru al Economiei, și în calitate de președinte al Parlamentului, mesajul a fost unul și același – viitorul nostru este în Uniunea Europeană, vreți voi sau nu vreți. Republica Moldova este stat independent, suveran și își ia deciziile cum consideră de cuviință, creați relațiile cu Republica Moldova în acest context și în această premisă. Pentru Federația Rusă noi considerăm că sunt avantaje că Republica Moldova este integrată în Uniunea Europeană, la ora actuală – asociată. Și noi considerăm că există avantaje economice și culturale, și migraționale, și de orice altă natură. Luați în considerare aceste avantaje și profitați de ele, nu răspundeți ofensiv la ceea ce facem noi, deoarece Acordul de Asociere și calea noastră de integrare europeană nu este îndreptată împotriva oricărui alt stat şi nici împotriva Federaţiei Ruse, dar este calea pe care noi ne-am ales-o, pentru că aceasta este calea cea mai sigură, cât de complexă ar fi şi cea mai uşor realizabilă în timp, să aducă modernizare ţării şi bunăstare cetăţenilor. Eu nu văd astăzi o altă cale. În istoria modernă din ultimii 50-60 de ani nimeni nu a inventat ceva mai bun decât ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. Cum zicea și Churchill, că poate există şi ceva mai bine decât democraţia, dar nu este inventat, aduceţi-ne altă soluţie.”

Europa Liberă: Percepţia autorităţilor de la Moscova e că dacă Moldova se apropie de Uniunea Europeană, e scăpată, să zic aşa, din zona de influenţă a Federaţiei Ruse şi lor nu le e convenabil.

Andrian Candu: „Sunt câteva state în Uniunea Europeană chiar foarte buni parteneri ai Federaţiei Ruse şi în business, şi în politică – Cehia, Grecia, Cipru, Ungaria şi multe altele. Nu cred că aceste ţări sunt ţări duşmane sau inamice ale Federaţiei Ruse, chiar dacă sunt în Uniunea Europeană. Dar sunt în Uniunea Europeană pe o cale de modernizare şi de dezvoltare democratică. Şi noi vrem să fim la fel, acolo, şi să ne trateze Federaţia Rusă la fel cum tratează alte state din Uniunea Europeană, cu respect în primul rând faţă de alegerea pe care o are şi faţă de calea care şi-a propus-o în dezvoltare. Avem un model de dezvoltare pe care noi ni-l propunem, în care să existe reguli democratice de schimbare a puterii o dată la patru ani, nu ca în alte state unde un preşedinte stă 30 de ani şi multe altele. Noua aşa ne e mai drag, de aceea să ne respecte alegerea pe care am făcut-o.”

Europa Liberă: Dar Moldova rămâne dependentă de resursele energetice care vin dinspre Moscova. Şi atunci elementul de şantaj repede poate fi găsit.

Andrian Candu: „Iată de ce autorităţile de la Chişinău trebuie să depună eforturi considerabile ca să existe alternativă la orice, inclusiv la resursele energetice care vin din Federaţia Rusă. Iată de ce este foarte important să intensificăm tot ceea ce ţine de gazoductul Iaşi-Chişinău, interconectarea sistemelor şi a reţelelor electrice, energia electrică şi multe altele, sunt proiecte lansate care trebuie continuate şi chiar dublate în eficienţă şi în ritm, în timp. Discutam cu colegii de la Ministerul Economiei, care m-au anunţat că iarăși au fost amânate nişte termene legate de studiul de fezabilitate pe gazoduct. Şi în cazul de faţă este vorba în primul rând de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), care a contractat consultantul. Voi avea o discuţie, sper, foarte curând cu cei de la BERD, dar indiferent de rezultatul acelei discuţii, deja am început alte discuţii cu colegii din România, luând în considerare că în România există câteva companii româneşti, dar listate la bursele internaţionale şi care au resurse financiare disponibile pentru eventuale proiecte în energetică în aşa fel încât să vină, dacă noi nu reuşim, să vină ei să construiască şi să preia în proprietate gazoductul. Poate chiar e o chestie bună. Bine, alt operator va fi cel care furnizează gazul, dar dacă e să alegem între a da proprietatea ţevii de gaz unei companii româneşti, dar să o construim şi să avem gaz alternativ și pe de altă parte să stăm noi să căutăm resurse şi să fie tot felul de amânări, amânări, amânări şi să mai avem încă zece ani de zile de chin, mai bine să mergem pe prima soluţie.”

Europa Liberă: Dar Gazprom face presiuni prin Moldovagaz în acest aspect?

Andrian Candu: „Nu prea. Nu am simţit şi apoi, în afară de aceasta, la o adică, nici nu prea văd cum ar face influenţă. Este decizia autorităţilor de la Chişinău, este fezabilitatea proiectului făcută, este finanţare parţial străină externă, iar în situaţia în care noi, Republica Moldova, nu vom găsi surse financiare să ne acoperim cheltuielile noastre, vom apela la parteneri.”

Europa Liberă: Unii experţi economici zic că Republica Moldova ar intra în recesiune. Aşa e? Se va simţi în a doua jumătate a anului mai mult acest lucru?

Andrian Candu: „Da, cred că situaţia economică nu e cea mai bună în anul 2015 din mai multe motive. În primul rând e situaţia regională, contextul regional, deoarece tot ce înseamnă Federaţia Rusă, CSI, Ucraina, războiul din Ucraina, economiile din regiune în general, chiar şi ale ţărilor din Uniunea Europeană se răcesc. Noi trăim într-o lume globalizată, interconectată şi efectele vor fi şi asupra Republicii Moldova, şi asupra economiei în general. Să luăm în considerare doar faptul că remitenţele scad, iar remitenţele sunt o parte a economiei. Să luăm în considerare că foarte multe state europene, occidentale care cândva aveau planuri de expansiune economică, de extindere a businessului îşi revizuiesc planurile de extindere şi încearcă să se concentreze pe interior. Şi noi suntem martori că unele companii internaţionale care cândva vroiau să vină în Republica Moldova îşi schimbă planurile şi nu din cauza Republicii Moldova, dar că la ei acasă lucrurile s-au schimbat. Iată de ce într-o oarecare măsură lucrurile nu merg foarte bine din punct de vedere economic, nu se datorează doar factorului intern, dar şi celui extern.”

Europa Liberă: Şi cetăţenii atunci trăiesc cu o mare frică că vor creşte preţurile, iar preţurile în lanţ vor duce şi la scumpiri de tarife pentru gaze, pentru energie. Cunoaștem că dumneavoastră v-aţi pronunţat destul de categoric că aceste tarife nu ar trebui să crească, dar ştiţi cum e într-o economie de piaţă.

Andrian Candu: „În situaţia în care nu există calcule şi nu există o argumentare economică care ar putea să ne convingă pe toţi că este necesară majorarea tarifelor, majorarea tarifelor trebuie exclusă. Toţi cei care sunt responsabili pentru astfel de decizii trebuie să calculeze foarte bine, să numere foarte bine, să măsoare, ca vorba ceea: măsoară de şapte ori şi după aceea taie. Într-adevăr există riscul ca datorită unei situaţii economice lucrurile să se înrăutăţească. Se întâmplă în orice economie, dar atunci când autorităţile de la Chişinău vor reuşi, de exemplu, prin negocierea şi semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional...”

Europa Liberă: Dar acordul e pus sub semnul întrebării.

Andrian Candu: „De ce e pus sub semnul întrebării?”

Europa Liberă: Pentru că Moldova nu are securitate suficientă în sistemul bancar, că rămâne restanţieră la anumite reforme.

Andrian Candu: „Fondul Monetar Internaţional urmează să vină în a doua jumătate a lunii mai. După negocieri vor veni cu unele recomandări şi cereri, condiţii, Și este misiunea autorităţilor de la Chişinău să îndeplinească acele condiţii în aşa fel încât să fie semnat acordul cu FMI. Eu văd efectiv în semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional un succes pentru Republica Moldova, fiindcă doar aşa va reuşi să se securizeze economic în contextul regional actual. În situaţia în care vom avea program, un acord, de obicei pe trei ani cu Fondul Monetar Internaţional, aceasta înseamnă că vom fi securizaţi şi vom fi ghidaţi corect într-o eventuală criză regională economică.”

Europa Liberă: Admiteţi sau nu majorări de tarife la gaz, la energia electrică?

Andrian Candu: „Nici nu vreau să mă gândesc la aşa ceva, deoarece preţul gazului e în scădere pe pieţele internaţionale. Eu aş sugera, şi lucrul acesta îl voi discuta cu siguranţă şi cu cei de la Ministerul Finanţelor, şi în general cu reprezentanţii guvernului, să găsească alte soluţii alternative pentru a compensa eventualele pierderi ale furnizorilor de energie electrică şi de gaz. Misiunea statului şi a autorităţilor este să găsească posibilitatea şi modalitatea de compensare a acestor pierderi, fără a majora tariful. Soluţii sunt câteva, începând de la metoda de raportare a pierderilor, scutiri de taxe, alte excepţii şi privilegii care se pot da companiilor, în aşa fel încât să-şi recupereze pierderile, dar să nu piardă cetăţeanul. Fiindcă odată ce majorăm tariful, aţi spus foarte bine, cresc în lanţ altele. Iar cetăţeanul Republicii Moldova la ora actuală nu-şi permite să plătească mai mult, deoarece veniturile nu sunt mai mari.”

Europa Liberă: Faptul că deocamdată Republica Moldova are un guvern minoritar o împiedică să avanseze mai rapid pe calea reformelor?

Andrian Candu: „Pe moment nu am văzut piedici, deoarece nu am văzut acţiuni sau legi care nu au fost votate în Parlament datorită lipsei voturilor.”

Europa Liberă: Dar nici nu prea aveţi şedinţe atât de des.

Andrian Candu: „Nu e vorba de şedinţe, dar nu prea am văzut iniţiative din partea guvernului atât de importante ca să văd un vot sau să nu-l văd. Vom avea câteva exerciţii care ne vor demonstra cât de sigură şi cât de stabilă este o astfel de guvernare minoritară. Şi, de exemplu, în cazul de faţă vorbim de aceeaşi Lege a Procuraturii. În situaţia în care cu toate intenţiile cuiva nobile de a împinge lucrurile, în situaţia în care nu vor exista voturi şi nu va exista înţelegere şi nu va fi susţinută o astfel de reformă, atunci guvernul minoritar a eşuat.”

Europa Liberă: Şi în acest caz ce se întâmplă? Se ajunge la anticipate sau se creează un guvern care să aibă o acoperire majoritară în Parlament?

Andrian Candu: „Ori, ori. Ori se merge la anticipate şi se solicită cetăţeanului, alegătorului să vină să-şi spună el cuvântul în situaţia în care politicul a fost atât de iresponsabil şi nu a găsit o altă soluţie, fără să mai intrăm într-un alt exerciţiu al unei campanii electorale şi al unor cheltuieli şi de timp, şi de bani. Eu totuşi sper că politicul va fi atât de înţelept că va reuşi să găsească o soluţie în situaţia în care vom avea un eşec al unei guvernări minoritare, în aşa fel încât să nu se ajungă la anticipate. E vorba poate de o resetare a coaliţiei, poate e vorba de o resetare a guvernării, a guvernului ca atare.”

Europa Liberă: Dar resetare cu cine?

Andrian Candu: „Eu nu văd foarte multe alternative în Parlament şi probabil vă daţi seama că vorbim de un alt partid democrat.”

Europa Liberă: Partidul Liberal.

Andrian Candu: „Partidul Liberal, exact. Nu văd cum am face noi o guvernare cu socialiştii, care au plecat mult-mult în extremă şi ultimele evenimente chiar îmi pun foarte multe semne de întrebare legate în general de devotamentul lor faţă de ţară şi patriotism. Deoarece chiar la şedinţa solemnă de celebrare a 25 de ani ai Tricolorului am văzut unele elemente care ridică foarte multe semne de întrebare – dar unde se vor aceşti oameni şi în general ce cred ei despre Republica Moldova.”

Europa Liberă: Rezultatele alegerilor locale ar putea să provoace o resetare a guvernării?

Andrian Candu: „Probabil, nu e cazul să venim cu ghicitul. Nu a mai rămas foarte multe timp, mai puţin de două luni. Să vedem.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG