Linkuri accesibilitate

Christoph Speckbacher: „România a aplicat doar o treime din recomandările anticorupție înaintate de noi în anul 2010”


(©Shutterstock)
(©Shutterstock)

Un interviu cu un membru al Grupului experților anti-corupție al Consiliului Europei.

În România a fost adoptată recent controverstata lege a finanțării partidelor politice. Documentul este unul dintre punctele slabe ale legislației electorale din România, după cum declară, într-un interviu cu Europa Liberă, Christophe Speckbacher, expert al GRECO (Grupul experților anti-corupție al Consiliului Europei). Specialiștii GRECO au publicat recent un raport potrivit căruia România a aplicat doar 30% din recomandarările făcute în evaluările anterioare. Transparența finanțării partidelor politice dar și întortocheatul drum ce trebuie parcurs de procurori pentru dovedirea unor acte de corupție precum mita sunt printre principalele îngrijorări exprimate în raport.

Europa Liberă: Dle Speckbacher, în ultimul său raport GRECO arată că România a aplicat doar 7 din cele 20 de recomandări făcute în precedentul raport de evaluare. Dacă e să comparăm aceste rezultate cu cele ale altor state pe care le evaluați, cum ar sta România?

Christophe Speckbacher: „Este adevărat, România a aplicat doar o treime din recomandările înaintate de noi în anul 2010. Evident că suntem dezamăgiți, pentru că era firesc să se inregistreze progrese. Cel mai încet se mișcă lucrurile în domeniul finanțărilor partidelor politice. Acum dacă este să facem o comparație cu alte țări trebuie să spunem că din păcate nu este un caz izolat. Câteva alte țări se află în situații similare unde se înregistrează întârzieri în politicile de finațare a partidelor politice. Între acestea pot menționa Belgia, Danemarca, Slovenia și Slovacia.”

Europa Liberă: Înțelegem de aici că până și democrațiile consolidate mai au de lucru la transparența în finanțarea partidelor politice.

Christophe Speckbacher: „Da, desigur. Chestiunea finanțării partidelor politice este sensibilă și plină de capcane, iar de regulă guvernele pasează responsabilitatea către parlamente pentru a adopta legislație în acest domeniu.”

Europa Liberă: La ce concluzii ați ajuns cu privire la transparența finanțărilor partidelor politice?

Christophe Speckbacher: „Este greu de spus, pentru că nu suntem permanent în țară, ceea ce înseamnă că primim informații de la

Motivul întârzierii adaptării la recomandările noastre este lentoarea cu care se lucrează legislația în România...

autorități. Motivul întârzierii acestor adaptări la recomandările noastre este lentoarea cu care se lucrează această legislație în România. Ni s-a adus la cunoștință că Autoritatea Electorală Permanentă din România a pregătit în 2012 un document cu propuneri pentru îmbunătățirea situației finanțării partidelor politice. La acel moment ni s-a spus că Parlamentul lucrează de asemenea la acest capitol.

Cu toate acestea, se pare că Parlamentul preferă să meargă pe propria variantă și să prezinte propria legislație, inspirată din ce a lucrat Autoritatea Electorală Permanentă. Din ce știm, un proiect de lege a fost supus votului Senatului care l-a respins la prima lectură. Ca atare procedura este întârziată.”

Europa Liberă: Criminalizarea corupției este un subiect foarte fierbinte în România zilele aceastea. GRECO a cerut de nenumărate ori înăsprirea măsurilor legislative îndreptate împotriva mitei, mai ales în cazul funcționarilor publici. Înțeleg că ce vă preocupă este faptul că potrivit legislației actuale, un act de corupție este legat de sarcinile de serviciu ale unui oficial. Notați în raportul Dvs. că „autoritățile preferă situația actuală pentru a facilita distingerea mai multor tipuri de corupție, cum ar fi acela în care un oficial ar putea fi îndreptățit să ia mită ca să își achite sarcinile de serviciu.

Interviu cu Christophe Speckbacher
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:11:03 0:00

Christophe Speckbacher: „Da, vorbim despre un aspect tehnic. Aș vrea totuși să precizez să legislația cu privire la criminalizarea actelor de corupție din România este, in mare parte, aliniată la standardele Consiliului Europei. Trebuie făcute doar o serie de ajustări, de reglaje. Iar ceea ce Dvs. ați menționat este unul dintre ele.

GRECO așteaptă ca România să transforme în faptă penală mita pe care o iau oficialii, funcționarii publici, fără nici o excepție de la această regulă. În acest moment, dacă un oficial este acuzat că a luat mită,

GRECO așteaptă ca România să transforme în faptă penală mita pe care o iau oficialii, funcționarii publici, fără nici o excepție...

trebuie să se demonstreze (procurorii- n.a.) că foloasele necuvenite au fost primite doar în timpul în care oficialul își exercita activitatea. Aceasta înseamnă că procurorul ar trebui să verifice contractul de muncă al oficialului și sarcinile de serviciu descrise acolo. Uneori fișa postului nu este disponibilă sau este depășită de timp sau este în așa fel redactată, că este greu de spus dacă o anumită activitate chiar poate fi catalogată sarcină de serviciu.

Apoi, cu cât mergi mai sus în ierarhia unei instituții, în cazul pozițiilor manageriale este cu atât mai neclară situația, căci nu sunt menționate detalii prea multe, mai ales pentru faptul că un manager trebuie să se adapteze din mers la prioritățile momentului, iar acestea se schimbă mereu. De aceea, acest tip de prevederi legislative nu fac decât mai dificilă munca procurorilor, care trebuie să verifice în detaliu ce prevede fișa postului unui oficial, asta în cazul în care un astfel de document există.”

Europa Liberă: Referitor la regulile privind supravegherea finanțării partidelor politice criticați faptul că nu există un termen limită obligatoriu pentru depunerea situațiilor financiare ale partidelor politice. De ce este acest lucru atât de important? Ce vă îngrijoarează, de fapt?

Christophe Speckbacher: „În 2012, Autoritatea Electorală Permanentă a pregătit o astfel de piesă legislativă care prevedea ca fiecare partid să depună obligatoriu până în luna aprilie a anului următor o situație financiară din care să rezulte obiectele achiziționate, donațiile, imprumuturile, investițiile. Am salutat atunci acel proiect de lege, căci ar fi dat ocazia publicului să cunoască cum se administrează partidele, de ce bani dispun și de unde vin acești bani. Din păcate această abordare nu a fost reținută de Parlament.

Din ce am înțeles există în Parlamentul de la București discuții de limitare a elementelor ce ar trebui înscrise în aceste situații financiare, in sensul limitarii la anumite sume de bani sau, daca vorbim de lucruri, obiecte, la mobilă. Însă multe partide fac împrumuturi, au datorii, de exemplu, ar fi bine ca publicul să știe în detaliu activitatea financiară a partidelor. Noi ne dorim ca România să adopte o abordare ambițioasă astfel ca publicul să aibă acces la informații relevante și complete cu privire la finațarea partidelor politice.”

Europa Liberă: Dle Speckbacher ce asteptați acum de la guvernul român?

Christophe Speckbacher: „Așteptăm să aplice cât mai repede recomandările ultimelor concluzii publicate de noi, care, aș cum am

Vom face presiuni ca autoritățile române să accelereze includerea recomandărilor noastre în legislația care se lucrează...

spus, au relevat o situație nesatisfăcătoare. Vom face presiuni ca autoritățile române să accelereze includerea recomandărilor noastre în legislația care se lucrează acum. Apoi, vom aștepta un raport care va trebui trimisde autoritatile de la Bucuresti probabil în luna iunie. Până la sfârșitul anului vom prezenta, la randul nostru, o evaluare a evoluțiilor prezentate în raport.”

XS
SM
MD
LG