După Summitul Uniunea Europeană-Ucraina care a avut loc luni, la Kiev, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a venit în Republica Moldova, „un asociat cheie al Uniunii Europene” cum a calificat el Moldova în conferinţa de presă cu preşedintele Nicolae Timofti. Tusk a adăugat însă că mai rămân de făcut multe „pentru schimbari reale” în Moldova, inclusiv în reforma justiţiei şi combaterii corupţiei şi că „criza băncilor” va trebui urmărită cu atenţie în continuare. Preşedintele Consiliului European nu s-a referit însă nici un moment la dilema în care pare să se afle opinia publică moldovenească: spre est sau spre vest şi nici la faptul că atracţia Uniunii Europene pentru moldoveni pare să scadă.
Vizita preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, la Chişinău, a coincis cu marcarea unui an de când Uniunea Europeană a permis cetăţenilor moldoveni, deţinători de paşapoarte biometrice, să călătorească fără vize în spaţiul Schengen. Într-o briefing comun cu preşedintele Nicolae Timofti, Donald Tusk şi-a manifestat mulţumirea pentru evoluţia relaţiilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, pe care, între altele, a calificat-o fiind o ţară promiţătoare.
La Chişinău, Donald Tusk a participat şi la şedinţa Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană la care s-a discutat modul în care este aplicat Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi reformele pe care guvernul moldovean şi le-a asumat în faţa partenerilor occidentali. După şedinţă, preşedintele Consiliului European a îndemnat Republica Moldova la schimbări reale, subliniind nevoia reformării justiţiei, intensificarea luptei împotriva corupţiei şi rezolvarea problemelor din sectorul bancar, reforme care, potrivit lui Donald Tusk, vor restabili încrederea donatorilor externi şi a cetăţenilor moldoveni în autorităţi:
„Ne-am înţeles cu premierul moldovean asupra necesităţii semnării unui Acord cu Fondul Monetar Internaţional, care va juca un rol decisiv în stabilitatea economică şi politică a ţării şi care, de asemenea, va deschide calea pentru susţinerea Uniunii Europene pe viitor. (...) De asemenea, am discutat despre reglementarea diferendului transnistrean şi am accentuat că Uniunea Europeană în continuare insistă pe o reglementare paşnică, bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria.”
Observatorii politici au încercat să tălmăcească caracterul pretins încurajator al mesajelor lansate la Chişinău de preşedintele Consiliului European. Bunăoară, Donald Tusk a numit Republica Moldova „un asociat-cheie”, care se află pe drumul cel bun. Aceste concluzii, a mai spus Donald Tusk, sunt întărite şi de susţinerea de care se bucură Uniunea Europeană printre cetăţenii moldoveni.
Cum poate fi explicat acest optimism al oficialului european, în condiţiile în care cel mai recent Barometru al Opiniei Publice arată că în Republica Moldova numărul celor care sprijină spaţiul economic creat de Federaţia Rusă îl depăşeşte cu aproape 20 la sută pe cel al susţinătorilor eurointegrării. Să nu cunoască preşedintele Consiliului European realităţile de aici? Din contra, crede vicedirectorul Centrului de analiză „Politicon” Ion Tăbârţă, optimismul lui Donald Tusk vine să constrabalanseze euroscepticismul în creştere din Republica Moldova:
„Dumnealui ştie foarte bine situaţia reală din Republica Moldova. Dumnealui este din spaţiul Estic, el mai bine înţelege realităţile cu care se confruntă o societate post-comunistă. Dumnealui vine să vadă, totuşi, şi partea plină a paharului: da, noi avem încă foarte multe probleme: corupţia, justiţia, transparenţa în sistemul bancar, însă, cum înţeleg eu mesajul dlui Tusk, Moldova are nevoie şi de încurajare pentru a continua parcursul european. A venit să ne spună anume acest lucru: continuaţi cu reformele, consolidaţi-vă statutul de lider. Acest lucru ar însemna că alte ţări vin din urmă. Ucraina sau Georgia ne ajung şi dacă vrem să fim în continuare lideri, trebuie să continuăm cu aceste reforme.”
De altfel, mai observă Ion Tăbârţă, înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, Donald Tusk a deţinut funcţia de premier al Poloniei, ţară care, alături de Suedia, a iniţiat Parteneriatul Estic, program al Uniunii Europene de susţinere a şase ţări ex-sovietice, între care şi Republica Moldova.
