Linkuri accesibilitate

Autorităţile ştiu cum s-a furat miliardul de dolari din băncile moldoveneşti (Deutsche Welle)


şefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova primesc salarii de zeci de mii de lei, dar nu se mulţumesc cu atât (Ziarul de Gardă).

Petru Bogatu de la „Ziarul Naţional” îşi concentrează atenţia astăzi pe identificarea favoriţilor cursei locale în Chişinău şi formulează din capul locului următoarea constatare: „Matematica alegerilor locale în capitală anunţă o pistă electorală aglomerată cu un pluton fruntaş mai numeros ca oricând”.

Editorialistul observă că pentru prima oară în ultimele două decenii, stânga nu va avea un candidat favorit unic şi că actualul primar al Chişinăului, după toate probabilităţile, se va confrunta cu unul sau poate chiar cu doi candidaţi ai guvernării centrale.

Analizând cum se vor prezenta în alegeri PLDM şi PD, cele două partide de la guvernare, Petru Bogatu scrie: „Ambele formaţiuni politice nu sunt în cea mai bună formă. Suferă cumplit în urma creării unei suspecte coaliţii minoritare, dar şi din cauza scandalului iscat de jaful de miliarde din bănci.

Logica evenimentelor parcă ar dicta coalizarea PLDM-ului şi PDM-ului în alegerile din Chişinău. Pe de o parte, acest fapt ar contribui la cimentarea guvernării. Pe de altă parte, unirea forţelor le-ar oferi şansa să obţină un scor electoral onorabil”.

Petru Bogatu consideră că cele două partide ar putea ieşi din impas dacă îl vor înainta la funcţia de primar al Capitalei pe Serafim Urechean, actualul preşedinte al Curţii de Conturi şi care anterior a fost edil al Chişinăului timp de mai mulţi ani. Părerea lui Bogatu este că Urechean pare să fie singurul în stare să arunce mănuşa actualului primar pe centru-dreapta, Dorin Chirtoacă.

Pe site-ul Deutsche Welle, sub titlul „Autorităţile ştiu cum s-a furat miliardul de dolari din băncile moldoveneşti” sunt prezente opiniile mai multor observatori despre păstrarea în secret a raportului companiei Kroll pe cazul celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Banii plătiţi de Guvern pentru investigaţia internaţională sunt bani publici. Respectiv, documentul trebuie să fie făcut public.

Probabil acum guvernanţii vor încerca pur şi simplu să minimizeze importanţa raportului acestei companii”, crede analistul politic Alexei Tulbure. „Cred că există un grup de oameni care a gândit, a pus la cale schema, a realizat-o, beneficiază de rezultatele acestei scheme şi acum încearcă să ascundă iţele.

Kroll este o instituţie occidentală şi priviţi câtă panică a creat. Ei (cei vizaţi în raportul Kroll) s-au ghemuit de frică”, a menţionat la rândul său şeful Centrului Politicon Anatol Ţăranu.

În context, Vitalie Călugăreanu îl citează şi pe ex-premierul moldovean Ion Sturza care a reacţionat la puţinele detalii din raportul Kroll apărute în presă. „Să jefuieşti propriul popor, şi aşa sărăcit şi umilit de istorie şi de guvernanţii din toate timpurile, este culmea cinismului şi a nesimţirii! Nu putem găsi un exemplu mai ticălos în istoria omenirii. Dacă „cineva” în Moldova ar avea măcar un pic de bun simţ şi de demnitate, ar şterge putina şi nu ar mai sfida lumea cu declaraţii „politice” şi poze glamour din mijlocul oceanelor”, a menţionat Ion Sturza pe reţeaua de socializare Facebook.

Alexandru Bolfa şi Victor Moşneag continuă să scrie în „Ziarul de Gardă” despre şefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova care „primesc salarii de zeci de mii de lei, dar nu se mulţumesc cu atât”.

Bunăoară, autorii au descoperit că Arcadie Andronic, directorul general al Centrului Expoziţional Moldexpo, care, în 2013, a avut salarii lunare de 30 de mii de lei, este unul dintre cei mai prosperi şefi de întreprinderi.

„Nu frapează atât de mult salariul, care cu siguranţă o fi rămas acelaşi şi în 2014, ci bunurile şi conturile bancare pe care şeful întreprinderii de stat le-a indicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, dar şi firmele pe care acesta le deţine, și care nu se regăsesc în documentul prezentat la CNI. Astfel, şeful Moldexpo a declarat că deţine, împreună cu soţia, 6 terenuri intravilane şi extravilane, în total, cu o valoare cadastrală (mult mai mică decât valoarea de piaţă) de aproximativ 4,5 milioane de lei, 5 apartamente, un spaţiu comercial şi o casă de locuit de aproape 400 m.p., cu o valoare cadastrală de 2,7 milioane de lei, finisată în 2010, dar şi 32 de conturi bancare, pe care sunt depozitaţi peste 6 milioane de lei”, menţionează jurnaliştii. Potrivit autorilor, o altă întreprindere de stat care îşi salarizează şeful mai mult decât motivant este Parcul Industrial „Tracom”. Din iunie 2012, instituţia este condusă de Vitalie Vrabie, fost ministru al Apărării.

Victor Ciobanu scrie pe pagina web a „Ziarului Naţional” despre raportul Companiei „Kroll” pe cazul celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Perioada menţionată în raport e 2012-2014. Deşi cred că putea fi extinsă şi mai mult. Oricum, nu coincide cu legenda care circulă prin târg că în două zile – 25 şi 26 noiembrie - s-a întâmplat totul.

Cine înţelege ce înseamnă a converti momentan un miliard de dolari sau euro, aşa cum s-a vehiculat, îşi dă seama că acest lucru este practic imposibil.

Nu se pot aduna într-acelaşi loc şi într-aceeaşi zi atâtea miliarde de lei şi valută. Apropo, tot exportul anual al R. Moldova e de cca $ 2 miliarde.

Faptul că gaura a apărut nu în noiembrie, ci cu mult timp înainte se confirmă şi prin asumarea răspunderii de Guvern care a avut loc pe 25 septembrie”, notează autorul.

Victor Ciobanu mai scrie că atunci guvernul a modificat legislaţia ca să poată acorda garanţiile necesare pentru împrumuturile BNM în caz de criză financiară sistemică: „Deci deja în septembrie Guvernul ştia că există o situaţie de criză care a apărut în sistemul bancar.”

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG