Europa Liberă: Tot mai puţine transferuri băneşti vin din străinătate. Faptul că nu mai trimit sume aşa cum trimeteau altădată concetăţenii se răsfrânge asupra economiei ţării?
Dumitru Ursu: „Sigur că da. Tendinţele sunt din luna noiembrie anul trecut. Deja avem patru luni de când suntem într-o diminuare a transferurilor băneşti de peste hotare. Este o legătură directă – transferurile băneşti ale populaţiei cu piaţa valutară a Republicii Moldova. Deci, în cazul acesta sigur că vom avea mai puţină valută spre vânzare, va fi din nou o presiune asupra cursului monedei naţionale, aceasta e una la mână. Al doilea, va fi complicat şi pentru Banca Naţională de a-şi suplini rezerva valutară.”
Europa Liberă: De ce totuşi guvernanţii au mizat pe aceste remitenţe? De ce nu se promovează politici ale statului care ar arăta că economia naţională poate să se dezvolte şi în afara acestor remitenţe, transferuri?
Dumitru Ursu: „Într-adevăr sursa principală sunt exporturile. Sursa principală de valută pentru Republica Moldova, am în vedere exporturile nu numai în spaţiul CSI, dar şi în Europa, practic exportul s-a diminuat în ultimele luni ale anului 2014 şi continuă diminuarea şi în primele luni ale anului 2015. Cauzele sunt cunoscute, este vorba despre embargourile pe piaţa estică, este vorba şi despre calitatea produselor moldoveneşti, care nu sunt competitive astăzi în mare parte pe piaţa occidentală.
Exporturile, probabil, se vor diminua în continuare în 2015 şi comparativ cu 2014 şi rămâne ca noul guvern, noua guvernare să gestioneze corect situaţia. Probabil, trebuie din nou ceva de făcut, de deblocat situaţia în primul rând cu exporturile spre Federaţia Rusă şi, sigur, trebuie să fie mai competitivi.”
Europa Liberă: Aţi spus despre deblocarea exporturilor către Federaţia Rusă. Se pare că aici economicul este dominat de politic şi atunci economia are de suferit.
Dumitru Ursu: „Sunt de acord. Dar lucrul acesta s-a întâmplat şi în 2005, embargoul impus vinurilor moldoveneşti. Cu părere de bine, noi practic în trei ani de zile am scăpat de această belea, care o numim Federaţia Rusă în privinţa vinurilor moldoveneşti. Ne-am restructurat în primul rând calitativ, după aceea şi strategic. Dacă în 2005 92% din vinurile moldoveneşti erau exportate în Federaţia Rusă, astăzi doar 25%. Deci, dacă dorim putem face producţie calitativă, care este preţuită în ţările Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Moldovenii care muncesc în străinătate trimit acasă tot mai puţini bani. Contează de unde vin aceşti bani, din Federaţia Rusă sau din statele Uniunii Europene?
Dumitru Ursu: „Nu contează. Cunoaştem cifre statistice, două treimi din remitenţe vin de pe piaţa estică, în primul rând din Federaţia Rusă, şi numai o treime din ţările Uniunii Europene. Nu contează absolut de unde vin aceşti bani. Până la urmă, atât rubla rusească, cât şi euro sunt valute atractive pentru economia Republicii Moldova şi pentru populaţie. Este schimbul valutar, nu există problema respectivă. Rămâne de văzut din ce cauză se întâmplă lucrul acesta. Este, sigur, o previziune şi a guvernului Republicii Moldova că remitenţele în continuare probabil vor fi în descreştere şi trebuie să ne gândim cu ce acoperim această gaură în rezerva valutară a ţării.”
Europa Liberă: Şi atunci de unde pot veni banii?
Dumitru Ursu: „Sunt mai multe cauze cu referire la remitenţele de peste hotare. Să nu uităm că şi în Uniunea Europeană există recesiune economică şi probabil sunt mulţi dintre cei care la momentul actual nu au niciun job în Europa şi din această cauză. Ce trebuie să facem? Trebuie într-adevăr să dezvoltăm economia reală. Numai sectorul economiei reale ne va aduce o previziune stabilă că vom avea bani pentru rezerva valutară a ţării.”
Europa Liberă: Domnule Ursu, dar cum poate fi dezvoltată economia reală a Republicii Moldova dacă s-a cam pierdut încrederea în toate politicile pe care trebuia să le promoveze cei din vârful puterii?
Dumitru Ursu: „Sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu avem altă soluţie. Trebuie într-adevăr să fim competitivi şi acele sectoare care mai sunt – industria uşoară şi cele prelucrătoare de maşini şi industria de construcţie – aici trebuie să găsim acele posibilităţi de a dezvolta aceste sectoare, care într-adevăr am putea exporta chiar şi în ţara vecină România, de ce nu? Avem şi un vecin la Est – Ucraina. Ştim ce situaţie e acolo. Şi acolo, într-adevăr, putem să găsim piaţa noastră pentru a completa ceea ce lipseşte astăzi în aceste ţări.”
Europa Liberă: Iar reprezentanţii mediului de afaceri spun că tot mai mult sunt strangulaţi şi că mai multe afaceri mai degrabă falimentează decât se iniţiază.
Dumitru Ursu: „Falimentează probabil nu numai din cauza acelor restricţii care sunt în Republica Moldova. Chiar săptămâna trecută a avut o discuţie echipa guvernamentală cu mediul de afaceri, cu Camera moldo-americană, Asociaţia businessului european ş.a., unde s-au expus din nou cum trebuie să depăşim situaţia respectivă. Cred că dacă într-adevăr se va dori se vor putea găsi şi soluţii.
Dar să nu uităm în momentul acesta că mai avem o problemă enormă, că nu avem astăzi relaţii cu instituţiile financiare internaţionale. Vom avea probleme enorme inclusiv şi la bugetul de stat, pentru că o parte din bugetul de stat la capitolul venituri este constituit din granturile unor organizaţii internaţionale. Dacă nu vom primi aceste granturi cu ce vom suplini partea de venituri a bugetului?”
Europa Liberă: În ce condiţii FMI, de exemplu, ar fi disponibil să semneze un nou acord cu guvernul de la Chişinău?
Dumitru Ursu: „Este cunoscută acea foaie de parcurs pe care au înmânat-o reprezentanţii ambasadelor străine şi ai instituţiilor financiare internaţionale după investirea guvernului Gaburici. Sunt vreo 86 de pagini, peste o sută de propuneri în toate domeniile, inclusiv şi financiar. Nu sunt careva cerinţe noi, sunt cunoscute, arhicunoscute. Unele dintre ele s-au tărăgănat în timp, la alte nu am avut, probabil, voinţa politică necesară.”
Europa Liberă: Să spunem pentru ascultătorii care nu au citit 86 de pagini ce ar trebui prioritar să facă astăzi guvernarea.
Dumitru Ursu: „Este necesar să avem un sector bancar foarte transparent cu toţi acţionarii, cu guvernarea corporativă destul de bună, care trebuie să fie lucrul acesta. Dacă mă refer la sectorul financiar în general fiscal, aici sunt necesare reforme pentru a diminua povara impozitării agenţilor economici, în primul rând.
Să nu uităm că la capitolul sferei sociale avem foarte mult de lucru pentru a majora cât de cât pensiile şi salariile bugetarilor, multe lucruri care trebuie să le facem. Sunt cunoscute, este şi în programul de guvernare, aceste propuneri ale organismelor financiare internaţionale. Se găsesc şi în programul de guvernare, trebuie mai cu îndârjire să realizăm acest program şi atunci vom avea şi rezultate probabil.”
Europa Liberă: Suntem în luna aprilie. Mai e posibil să fie semnat acest acord între guvernul Republicii Moldova şi FMI? V-aţi referit chiar dumneavoastră la această încărcătură de sarcini pe care trebuie cabinetul de miniştri în primul rând să le rezolve.
Dumitru Ursu: „Va fi foarte dificil de a semna acest acord în timp foarte apropiat, deoarece bugetul probabil va ajunge mâine-poimâine în Parlament, va fi o discuţie în Parlament, trebuie să fie adoptat în două lecturi. Numai după ce vom avea acest buget putem reveni la întrebarea de a avea un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Să venim cu temele de acasă făcute. Vorbesc nu numai de buget, dar şi alte chestiuni cu referinţă la sectorul bancar, inclusiv cu acele trei bănci, ce vom face cu ele, cine va achita datoriile respective, vor fi trecute la bugetul de stat sau nu. Multe lucruri care trebuie să le clarificăm şi apoi să batem la uşa Fondului Monetar.”
Europa Liberă: Credeţi că există suficientă voinţă politică să spună cine au jefuit instituţiile financiare?
Dumitru Ursu: „Nu cred că este necesară voinţă politică. Sunt organele de anchetă din ţară, este Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, mai este şi acea companie internaţională Kroll, care a fost plătită din banii Băncii Naţionale, vreo 300 de mii de dolari. Deci, aceste organe trebuie să-şi îndeplinească funcţiile şi atribuţiile. Nu cred că trebuie să plătim şi să ne uităm în sus avem undă verde politică sau nu. Fiecare instituţie trebuie să realizeze atribuţiile şi responsabilităţile pe care le oferă legea.”
