Linkuri accesibilitate

„Fără o asistență externă FMI va fi greu de acoperit găurile din buget...”


Interviul dimineții cu Iurie Morcotîlo, economist la Expert Grup Chișinău.

Vor fi sau nu vor fi bani de la FMI? Deocamdată, situaţia s-ar putea descrie, simplu, în felul următor: Guvernul vrea, dar nu poate. O scrisoare oficială prin care se solicită FMI-ului să ia în consideraţie dorinţa executivului de la Chişinău a fost expediată recent instituţiei de către şeful cabinetului de miniştri. Cum va răspunde FMI – nu se ştie. În speculaţiile din presă, însă, lucrurile sunt clare: citând surse anonime, portalul noi.md a scris recent, sub semnătura Irinei Astahova, că negocieri nu vor fi pornite până în momentul în care în buget vor fi incluse creditele oferite băncilor cu probleme sub garanţia guvernului.

O perspectivă de expert asupra acestor sarcini extrem de complicate ce stau în faţa guvernului - în câteva minute în discuţia cu economistul de la Centrul analitic Expert Grup de la Chişinău, Iurie Morcotîlo.

Europa Liberă: Guvernul premierului Chiril Gaburici a aprobat vineri proiectul de buget pe anul curent, la trei luni scurse din acest an. Deficitul bugetar este fixat în document în valoare de 4 miliarde de lei. Întâi de toate, v-aţi fi aşteptat ca în buget să-şi găsească reflectare întrebarea: ce va face guvernul dacă creditele oferite băncilor cu probleme nu vor fi restituite statului?

Iurie Morcotîlo: „În caz normal, în aşa document strategic trebuia cel puţin să fie incluse prognozele, sau să fie reflectate cifrele pentru creditele oferite. Cunoaştem că Banca Centrală a oferit credite acestor trei bănci în baza garanţiilor guvernului. Respectiv, la termenul limită când băncile nu restituie aceste credite, ele automat se transformă în datorie de stat. Această perioadă a trecut deja şi, teoretic, ele deja trebuiau să fie transformate în datorie de stat a Republicii Moldova.

Dacă până în noiembrie - până când a fost prelungită perioada de administrare specială de către BNM - ele sunt reîntoarse, oricum ele pe bilanţ deja se consideră datorie de stat. În documentul bugetului nu am văzut ca datoria de stat să fie prognozată cu aceste 9 miliarde de lei care au fost oferite băncilor cu probleme.”

Europa Liberă: Conform acestei legi a bugetului, aceste 9 miliarde sunt ca şi inexistente. Cum vă explicaţi, de ce Guvernul nu face transparență?

Iurie Morcotîlo: „Sunt foarte multe suspiciuni. În primul rând, aceasta este o iresponsabilitate din partea autorităților responsabile de gestionarea finanţelor publice. Nepublicarea acestor date periclitează toate eforturile de stabilitate macrofinanciară în Republica Moldova. Din punct de vedere raţional, e foarte greu de explicat această chestiune.

O explicaţie ar putea fi că autorităţile, luând decizia de a acorda credite şi menţinând-o secretă, îşi pun anumite scopuri de a le reîntoarce într-un anumit mod până la sfârşitul anului. Dar nu îmi pot explica cum aceste mecanisme pot să lucreze. În lipsa mai multor informaţii putem doar bănui.”

Europa Liberă: Aveţi un scenariu despre de unde au fost luaţi banii – emisiune neacoperită, rezervele BNM, de unde?

Iurie Morcotîlo: „Din lipsa de informaţii publicate, inclusiv a deciziilor secrete adoptate de Guvern, putem bănui că e vorba de emisiune. Este o presupunere că BNM a emis o anumită cantitate de lei şi a creditat băncile în baza garanţiilor guvernului. Până nu o să fie publicate aceste decizii şi tranzacţiile făcute de BNM este greu de spus cu certitudine care au fost mecanismele de acordare a acestor credite.”

Europa Liberă: Admiteţi că se pot întoarce banii în visteria statului?

Iurie Morcotîlo: „Teoretic, există o anumită probabilitate de reîntoarcere a banilor, însă este una destul de mică.”

Europa Liberă: Dar când auzim cuvântul „reîntoarcere”, ce se are în vedere? Înţeleg că autorităţile speră că până în luna noiembrie banii vor fi întorşi… Dar cum, de unde?

Iurie Morcotîlo: „Văd mecanismul de întoarcere prin activitatea coordonată a organelor de drept, CNA, Procuratura şi BNM.”

Europa Liberă: Pe calea judiciară, deci?

Iurie Morcotîlo: „Da. Descifrarea acelor mecanisme de spălare de bani, găsirea persoanelor care au spălat banii şi impunerea persoanelor respective să întoarcă banii. Alt mecanism de întoarcere a banilor în visteria statului eu nu văd. ”

Europa Liberă: Şi dacă nu se întorc, ce va fi cu bugetul?

Iurie Morcotîlo: „Dacă nu se întorc banii, o să fie un deficit extrem de mare. Acum se prognozează 3,5 – 3,8% din PIB. Dacă nu se întorc banii, deficitul practic se va dubla. De unde o să fie luaţi bani pentru finanţare este foarte greu de spus.

Sunt două opţiuni. Fie că BNM în continuare o să emită lei neacoperiţi, ceea ce o să stimuleze inflaţia şi mai mult, fie că Guvernul măreşte radical datoria de stat, adică se împrumută pe piaţa internă sau externă.”

Europa Liberă: Ce ne puteţi spune altceva despre proiectul bugetului? Cum este el? În ce măsură reflectă situaţia economico-financiară extrem de complicată din Republica Moldova?

Iurie Morcotîlo: „În varianta în care a fost publicat vineri, putem spune că este destul de moderat. Trebuie să ţinem cont, însă, că nu este varianta finală. Nu include cifrele creditului oferit celor trei bănci şi nici posibilele reproşuri sau sugestii din partea deputaţilor privind unele modificări sau vizavi de cifrele finale privind bugetul. Cred că cifrele publicate vineri o să sufere schimbări pe parcursul dezbaterilor parlamentare.”

Europa Liberă: Cât de probabil vi se pare, în aceste condiţii, să vină banii FMI? Guvernul a solicitat în mod oficial, printr-o scrisoare, Fondului să înceapă negocierile unui nou memorandum.

Iurie Morcotîlo: „Guvernul a înaintat o scrisoare FMI pentru a începe negocierile. De obicei, în această perioadă, trebuie să vină o nouă delegaţie, dar o să mai dureze. Până în trimestrul trei nu mă aştept să fie iniţiate negocierile sau să vină o astfel de delegaţie în Moldova. Dar nici chiar venirea unei delegaţii nu este garantarea că Guvernul o să accepte condiţiile cerute de FMI pentru semnarea Acordului.”

Europa Liberă: Ce condiţii ar putea înainta FMI?

Iurie Morcotîlo: „De obicei FMI, când propune un nou program de asistenţă unei ţări, vine cu condiţii destul de dure. În primul rând e vorba de optimizarea cheltuielilor bugetare, minimizarea creşterilor de salarii şi pensii în sectorul bugetar.

În 2013-2014, când se purtau negocieri cu FMI, erau discuţii aprinse în jurul cotei TVA în agricultură. În anul electoral Guvernul a decis că mai bine e să rămână fără un Acord cu FMI şi să stabilească taxa de 8% TVA în agricultură.

Dacă acum va veni o nouă misiune FMI prioritar o să fie sectorul bancar. Fosta misiune de post-monitorizare din iunie-iulie 2014 a propus modificarea unui şir de legi în domeniul financiar pentru a mări protecţia lucrătorilor Băncii centrale şi pentru a mări responsabilitatea Băncii Centrale. O parte din acestea au fost transpuse în legislaţie, însă nu toate.

Acum mă aştept că din nou o să figureze ca priorităţi modificarea mai multor legi ce ţin de sectorul financiar-bancar şi anumite restricţii pentru creşteri de salarii şi pensii, dar şi mărirea anumitor tarife. La capitolul tarife stăm destul de bine, pentru că Guvernul a acceptat mărirea tarifelor. La capitolul salarii şi pensii o să fie mai multe discuţii.”

Europa Liberă: Poate acest organism internaţional începe negocierile cu Guvernul atâta timp cât nu e clarificată situaţia cu miliardele care au mers la cele trei bănci falimentare?

Iurie Morcotîlo: „Misiunea FMI, dacă o să vină în Moldova, în primul rând o să ceară date concrete privind cifrele şi mecanismele de finanţare şi un plan de acţiuni din partea Guvernului despre cum să redreseze situaţia în sectorul financiar bancar. Fără prezentarea acestor informaţii detaliate negocierile o să fie practic blocate.”

Europa Liberă: Fără banii FMI, ce se va întâmpla?

Iurie Morcotîlo: „Cum a arătat anul 2014, putem exista normal fără banii FMI. Trebuie să luăm în consideraţie însă că anul 2014 a fost unul destul de bun, am avut creştere economică, remitenţele au crescut, datoria de stat a fost la un nivel normal şi nu au existat probleme cu băncile.

În 2015 avem probleme foarte grave în sectorul bancar, o datorie care planează deasupra bugetului către sfârşitul anului, o temperare economică care se aşteaptă şi descreşterea remitenţelor. Previziunile privind finanţarea bugetului sunt destul de sumbre. În acest caz, fără o asistenţă externă din partea FMI şi altor donatori legaţi cu FMI o să fie foarte greu de acoperit găurile din buget.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:43 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG