Bloggerul Ion Mischevca, găzduit de Adevărul, crede că partenerii europeni ai Republicii Moldova s-au lămurit că reformele mai mult se mimează la Chișinău. Articolul se referă la un document transmis recent Guvernului Gaburici - în fapt un set de recomandări, formulate pe 80 de pagini. Se face acolo o radiografie a situației „precare” din țară și se predă autorităților de la Chișinău un fel de „foaie de parcurs”, adecvată unui stat asociat al Uniunii Europene. Europenii consideră că n-ar fi nevoie de mai mult de 100 de zile pentru câteva măsuri convingătoare. Ele ar viza dezvăluirea valorii pierderilor pe care le-a suportat statul cauza celor trei bănci din care a dispărut o sumă foarte mare de bani: BEM, Unibank şi Banca Socială; tragerea la răspundere a vinovaților, securizarea tuturor calculatoarelor şi registrelor celor 3 bănci; în plus, ar putea fi contractată o companie internaţională de audit-investigaţie, care să ajute la elucidarea acestui dosar. Documentul realizat la Uniunea Europeană insistă însă mai ales asupra punctului nevralgic „nu doar al guvernării, ci şi al societăţii moldovene în ansamblu”: „corupţia instituţionalizată şi aproape generalizată”. De altfel, Comisia Europeană s-a exprimat și printr-o voce concretă, cea a șefului Delegației Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola. Într-o conferință de presă, acesta a vorbit de „un progres minim în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei”. „UE şi-a schimbat percepţiile şi nu mai vrea să fie formal considerată o vacă sfântă pe care viţeluşul moldovean continuă să o mulgă, fără s-o asculte (...) a venit timpul înţărcării (adică al taxării), nu doar al finanţării”, este finalul acestui articol publicat în secțiunea de bloguri de la Adevărul.
Adevărul rezumă azi și cea mai recentă analiză Stratfor privind acțiunile NATO de blocare a tendinței expansioniste a Rusiei. Analiza prezintă „prieteniile pe care le leagă sau consolidează” americanii la graniţele Rusiei. Americanii ar încercui astfel treptat Rusia, ceea ce trebuie că îi dă liderului de la Kremlin o oarecare senzație de sufocare. Între mișcările privite cu nervozitate de Moscova s-ar numără și cele din România - țară cu deschidere la Marea Neagră şi având graniţă cu Ucraina, deci țară care „joacă un rol critic în strategia regională a NATO”. Turcia e de asemenea atent supravegheată de Rusia, mai ales după vizita făcută în această săptămâna la București de președintele Regep Erdogan. Multă vreme Turcia și-a prezervat cu grijă relația cu Rusia, se arată în analiza Strafor rezumată de Adevărul, dar după criza din Ucraina a devenit mult mai preocupată de securitatea din regiunea Mării Negre. „Turcia, precum România, este un nod crucial în strategia SUA de a desena un arc de aliaţi de-a lungul coastelor Mării Negre”, se spune în articol, care detaliază și proiectul de atragere a Turkmenistanului într-o rută de transport al gazelor din Marea Caspică spre Europa.
Comentatorii din presa de la București discută astăzi mult și bilanțul pe care și l-a făcut președintele Klaus Iohannis la împlinirea a 100 de zile de la preluarea mandatului. Editorialul României libere ajunge la concluzia că președintele știe mai bine cum nu vrea să fie - ca Traian Băsescu - dar nu și cum vrea să fie. „După fierbințeala Băsescu, ni se administrează acum glaciațiunea Iohannis. Oare în ce fel vom supraviețui acestui șoc termic?”, se întreabă și Andrei Cornea într-un articol apărut în revista 22.
