În ultimul sfert de veac de la căderea comunismului au apărut nenumărate scrieri memorialistice în care foşti deţinuţi politici relatează despre anchete, procese şi supliciul din timpul detenţiei. Deseori, persoanele trecute prin malaxorul justiţiei staliniste sunt tentate de a prezenta anumite aspecte din propria lor biografie dintr-o perspectivă aburită de subiectivism resentimentar şi pătimaş. Nu lipsesc nici exagerările, eroizările, legendele din recluziune, sincretismul imanent folclorului penitenciar, confuzii şi date istorice eronate. Toate aceste aspecte se întîlnesc, deseori, şi în mărturiile orale care în niciun caz nu pot constitui un izvor absolut şi sigur pentru istorici sau publicişti (care de multe ori nu verifică autenticitatea relatărilor şi nici nu caută dovezi documentare existente în arhive, inclusiv în arhiva CNSAS din Bucureşti).
Pentru unii memorialişti, amintirile sunt un soi de auto-terapie tîrzie, pentru alţii ele sunt transformate conştient într-o răfuială şi răzbunare verbală cu reprezentanţii unui sistem politic sau personaje neagreate. Pentru o a treia categorie, aceste scrieri sunt convertite în vehicole ideologice şi justificări pentru răspîndirea unor concepţii tributare legionarismului, de care niciodată nu s-au distanţat.
O excepţie salutară şi binevenită în acest context al literaturii memorialistice, de obicei, necomentate, care a invadat piaţa, este cartea preotului catolic iezuit, Mihai Godó. Titlul bombastic şi falnic al cărţii, „Iezuit. Nu cîinele comuniştilor”, apărută la Oradea, nu aparţine autorului, ci prefaţatorului ediţiei, Iulian Budău. De la el, cititorul află că volumul este rezultatul unor convorbiri înregistrate şi apoi transcrise.
Din portretul lui Godó, schiţat în prefaţă, se desprind trăsăturile unui om extrem de modest, curajos, deschis, nedogmatic şi adversar al oricăror forme de naţionalism militant. (Astfel, în timpul detenţiei, el este confruntat cu antisemitismul legionarilor, remarcînd că aceştia îi „detestau pe evrei” şi „pe unguri îi duşmăneau”, ceea ce în opinia lui nu se împăca cu creştinismul lor afişat la tot pasul – p. 123.)
Ceea povesteşte Mihai Godó confirmă această caracterizare sumară din prefaţă a unui cleric nedispus să facă vreun compromis şi care, aproape cu naivitate, aşteaptă acelaşi lucru şi de la ceilalţi oameni, în primul rînd, de la confraţii săi preoţi.
În prima parte a amintirilor sale, Mihai Godó povesteşte despre copilăria sa dintr-un sat bănăţean, despre familie, despre studiile sale, despre război şi, fără imbolduri militante, despre credinţa sa. Cu o sinceritate dezarmantă, relatează cum s-a îndrăgostit, deşi acest fapt contravine dogmelor celibatului pe care preoţii catolici trebuie să le respecte.
În partea a doua a memoriilor sale, Godó, care a intrat în ordinul iezuiţilor, relatează despre prigoana declanşată împotriva catolicilor din România, anii petrecuţi în detenţie cît şi despre şicanele din perioada Ceauşescu.
(Va urma.)
Mihai Godó, Iezuit. Nu cîinele comuniştilor. Surîsul nedeţinutului, traducere de Claudia Budău, prefaţă de Iulian Budău, SJ, Ratio et Revelatio, Oradea, 2014, 191 pp.
Pe aceeaşi temă:
Rafael Haag (1895-1978) - biografia exemplară a unui iezuit român, RFE, 07. 8.2010.
În Săptămîna Patimilor despre patimile trecutului. Preotul iezuit din Bucureşti, Cornel Chira şi confraţii săi Xaveriu Haider şi Hieronymus Menges sunt cei trei, care în pofida torturilor, au refuzat să răspundă sistematic la întrebările torţionarilor, RFE, 20.4. 2011.
Securitatea şi Vaticanul (1). 50 de ani de la începerea Conciliului Vatican II de către Papa Ioan al XXIII-lea, RFE, 2. 5. 2012; (II), RFE, 9.5. 2012; (III), RFE, 16.5. 2012;
Addenda
Materiale inedite din arhiva Securităţii
[28 mai 1953. Proces verbal dactilografiat, redactat de către lt. Constantin Marin în urma anchetării a 12 persoane arestate – 1. Menges Heronim, 2. Montani Silvia, 3. Silvia PLACA, 4. Luci Florei, 5. Gunciu Iosif, 6. Augustin Francisc, 7. Haider Xaveriu, 8. Asaftei Andrei, 9. Castel Elisabeta, 10. Ghica Vladimir, 11. Godo Mihai şi 12. Chira Cornel - care au fost judecate şi condamnate, în octombrie 1953, în „lotul Menges”, în care a mai fost încadrat şi dentistul 13. SAX MARTIN]
f. 2
Proces-Verbal
Încheiat astăzi 28 Mai 1953 – Bucureşti
Noi, Lt. de Securitate, MARIN CONSTANTIN, din M.S.S., încheind cercetările privind pe numiţii MENGES HERONIM, MONTANI SILVIA, placa Silvia, Florei Luci şi alţii, vinovaţi de crimă de înaltă trădare de Patrie, şi diversiune, am constatat următoarele:
[...]
f. 15
11. GODO MIHAI, născut la 25 Septembrie 1912, în Com. Dorobanţi, Regiunea Arad, fiul lui Andrei şi Maria, de cetăţenie şi naţionalitate română, preot călugăr iezuit, neîncadrat politiceşte, studii Academia de filozofie şi teologie, nu a făcut armata fiind scutit ca preot, de origine socială chiabur, nu a fost judecat sau condamnat, cu ultimul domiciliu în Gherla, Str. Bobâlna Nr. 8, Reg. Cluj (domiciliu obligatoriu), arestat la 18 Noembrie 1952.
Susnumitul în anul 1946 a trecut clandestin în Ungaria,mergând până la Budapesta, la superiorul iezuiţilor din Ungaria BORBEI STEFAN, căruia i-a făcut o dare de seamă despre activitatea lui în R.P.R.
În primăvara anului 1950, în urma instrucţiunilor primite de la episcopii Marton Aron şi Pacha Augustin a început să desfăşoare activitate duşmănoasă de instigare a preoţilor şi credincioşilor catolici împotriva conducerii bisericei recunoscute de stat şi a măsurilor luate de Ministerul Cultelor.
Ca mijloc de instigare a folosit circulara venită de la PACHA AUGUSTIN cu conţinut antidemocratic, pe care a multiplicat-o şi difuzat-o preoţlor cu care venea în contact.
f. 16
Fiind cu domiciliul obligatoriu în Gherla, a continuat activitatea duşmănoasă împotriva bisericei legale din Alba Iulia şi Bucureşti, arătând că acestea nu sunt recunoscute de VATICAN şi ca atare să nu se supună lor nici preoţii şi nici credincioşii.
A întocmit scrisori şi manifeste instigatoare şi calomnioase la adresa Regimului, pe care le-a difuzat prin ZAGYVA AURELIA preoţilor din Timişoara, Oradea şi alte localităţi.
În Noembrie 1952 a trimis pe ZAGYVA AURELIA cu material instigator la MENGES HERONIM, ştiind că acesta are legături cu VATICANUL.
A întreţinut legături cu o serie de călugăriţe din Satu Mare, printre care TALMACI ELISABETA şi Anunciata, cărora le-a trimis prin ZARVADI TEREZA, scrisori cu caracter instigator şi provocator, în felul acesta creind curente împotriva regimului nostru.
Faptele de mai sus sunt dovedite prin declaraţiile invinuitului, coroborate cu declaraţiile coinculpaţilor MENGES HERONIM şi CHIRA CORNEL şi prin declaraţiile martorilor ZAGYVA AURELIA, SIMCEAC MIHAI şi SZARVADI TEREZA – audiaţi în stare de libertate.
[...]
ACNSAS, P 1109, vol. 1, ff. 2-18 (aici ff. 2 şi 15-16).
[8 aprilie 1953. Interogatoriul dactilografiat al lui Mihai Godo efectuat de către anchetatorul lt. de Securitate Vasile Baner]
f. 266
Proces Verbal de Interogatoriu
Arestatul, Godo Mihai, născut la 25 Septembrie 1912 în com. Dorobanţi, Reg. Araf, fiul lui Andrei şi Maria, de profesie preot iezuit, cu ultimul domiciliu în Gherla Str. Bobâlna Nr. 8.
8 Aprilie 1953 – Bucureşti.
Interogatoriul a început la
ora 8,35’ şi s-a terminat la
ora 12,12’.
Întrebare:
Arată în continuarea procesului verbal din ziua de 7 Aprilie a.c., cine a luat parte la întrunire în afară de cei arătaţi?
Răspuns:
Nu răspund deoarece sunt lucruri bisericeşti.
Întrebare:
Ce aţi stabilit cu aceste întruniri?
Răspuns:
Nu răspund la această întrebare.
Întrebare:
De ce nu răspunzi?
Răspuns:
Nu pot declara motivul pentru care nu răspund.
Întrebare:
Ancheta constată că d-ta ai o poziţie nesinceră în anchetă, ce ai de spus?
Răspuns:
Nu răspund deoarece în aceste chestiuni sunt implicaţi şi alţii.
Întrebare:
CHIRA CORNEL în declaraţiile sale arată căci cu această ocazie aţi stabilit să întocmiţi un manifest subver-
f. 267
siv, ce ai de spus?
Răspuns:
Nu răspund.
Întrebare:
Dar cele spuse de CHIRA sunt adevărate?
Răspuns:
Nu răspund.
Întrebare:
Atunci CHIRA CORNEL minte?
Răspuns:
Nu dau declaraţie.
Întrebare:
Dar cele declarate de CHIRA CORNEL sunt confirmate şi de declaraţiile lui PALL FRANCISC.
Răspuns:
Nu răspund.
Întrebare:
CHIRA CORNEL este un om care ar putea să mintă?
Răspuns:
CHIRA CORNEL este un om care nu poate să mintă.
Întrebare:
Atunci spune adevărul când afirmă cele de mai sus?
Răspuns:
Nu vreau să răspund.
Întrebare:
De ce nu vrei să răspunzi, deoarece d-ta singur ai afirmat că el nu este un om care ar putea să mintă?
Răspuns:
Nu vreau să răspund.
Întrebare:
Dar d-ta mai sus dai un răspuns pozitiv, cum de acum nu vrei să răspunzi?
Răspuns:
Nu vreau să răspund.
Întrebare:
Care minte din doi, d-ta sau CHIRA?
f. 268
Răspuns:
Nu răspund.
Întrebare:
Eşti conştient când dai aceste răspunsuri?
Răspuns:
Sunt conştient când dau asemenea răspunsuri.
Întrebare:
Bine, atunci de ce nu observi contrazicerea d-tale în afirmaţii?
Răspuns:
Nu ştiu să dau răspunsul.
Întrebare:
Ai înţeles întrebarea pusă de anchetă?
Răspuns:
Da, am înţeles întrebarea pusă de anchetă.
Întrebare:
Nu cunoşti limba română în care trebuie să dai răspunsul?
Răspuns:
Cunosc limba română în care pot să dau răspunsul.
Întrebare:
Bine, atunci de ce nu vrei să dai răspunsul?
Răspuns:
Nu vreau să răspund.
Întrebare:
Ce aţi stabilit în legătură cu acest manifest subversiv?
Răspuns:
Nu vreau să răspund.
Întrebare:
Cine a redactat acest manifest subversiv?
Răspuns:
Eu am redactat acest manifest.
Întrebare:
Unde l-ai redactat şi cum?
Răspuns:
Acest manifest l-am redactat eu singur la Gherla, scris de mână, circa 4-5 exemplare pe care le-am difuzat prin
f. 269
preoţii care venau la mânăstire.
Întrebare:
Acesta este adevărul?
Răspuns:
Da, acesta este adevărul.
Întrebare:
Minţi, deoarece CHIRA CORNEL arată că acest manifest l-aţi primit de la franciscanii de la Dej. Ce ai de spus?
Răspuns:
Nu am primit.
Întrebare:
Atunci CHIRA minte?
Răspuns:
Nu dau declaraţie.
Întrebare:
Bine, dar faţă [de] cele afirmate de CHIRA CORNEL ce ai de spus?
Răspuns:
Nu răspund nimic.
Întrebare:
Când ai primit manifestul?
Răspuns:
Nu am primt manifestul.
Întrebare:
Care era scopul acestui manifest?
Răspuns:
Scopul acestui manifest era să arăt faţă de preoţii din România problema care trebuie să o aibă împotriva celor de la Alba Iulia, conducerea care era recunoscută de guvernul R.P.R.
Întrebare:
Prin cine ai difuzat d-ta aces manifest subversiv?
Răspuns:
Am difuzat acest manifest subversiv prin diferiţi preoţi şi călugări care veneau la Gherla.
Întrebare:
Care sunt aceste persoane?
Răspuns:
Numele lor nu-l declar.
f. 270
Întrebare:
De ce nu declari numele lor?
Răspuns:
Nu declar numele lor deoarece au venit la mine în chestie de conştiinţă şi a trăda numele lor, înseamnă trădarea de persoane cu care am lucrat, şi-mi este frică că vor fi arestate.
Întrebare:
Bine, dar sunt alte persoane care arată şi confirmă cele spuse de CHIRA?
Răspuns:
Nu răspund la această întrebare.
Întrebare:
De ce ar putea aceste persoane să fie arestate?
Răspuns:
Deoarece au luptat împotriva celor de la Tg. Mureş şi Alba Iulia, conducere bisericească care era recunoscută de Statul Român şi care luptă pentru pace. Pentru acest lucru ele ar putea fi arestate.
Întrebare:
Prin BORS FRANCISC ce ai trimis?
Răspuns:
Nu am trimis nimic prin BORS FRANCISC.
Întrebare:
Dar CHIRA CORNEL afimă că d-ta ai transmis manifestul prin BORS FRANCISC, ce ai de spus?
Răspuns:
Nu pot să răspund la această întrebare.
Întrebare:
Arată d-ta anchetei ce te determină să nu mai declari nimic în anchetă?
Răspuns:
Nu am să declar persoanele cu care am lucrat.
Am citit prezentul proces verbal cuvânt cu cuvânt şi am constatat că el corespunde în totul cu cele declarate de mine, îl susţin şi semnez.
(ss) GODO MIHAI
(ss) Anchetator, lt. de Securitate, Baner Vasile
ACNSAS, P 1109, vol. 3, ff. 266-270
Note:
Cornel Chira (1904-1953), a fost superiorul iezuiţilor din România, a murit în detenţie.
Hieronymus Menges (1910-2002) a fost ordinarius substitutus al diecezei de Bucureşti.
