O analiză publicată de Iulian Chifu la rubrica Pulsul planetei din „Evenimentul zilei” explică ce este nou în noua strategie de securitate a Statelor Unite: nou este că Europa a revenit între prioritățile americanilor, în special în beneficiul europenilor din est. În document se stipulează clar sprijinul Statelor Unite pentru țările Parteneriatului Estic care doresc să-și atingă țintele de apropiere de Occident. Republica Moldova apare pentru prima oară nominalizată explicit, legat de acest aspect. Există și un aspect controversat în acest document: viziunea considerată prea de stânga a președintelui Barack Obama, care a ținut să fie stipulată ca țintă eradicarea sărăciei extreme în lume, explică Iulian Chifu.
Într-un articol despre cele discutate în prima zi a summit-ului european de la Bruxelles, Mircea Marian semnalează în „Evenimentul zilei” că statele europene au în continuare păreri diferite în chestiuni spinoase, cum este de pildă uniunea energetică. România a fost de acord cu inițiativa enunțată la Bruxelles ca viitoarele contracte pentru furnizarea de gaze rusești să ajungă și pe masa Comisiei Europene cu toate anexele, desecretizate. Scopul este evitarea clauzelor care defavorizează anumite state, printr-un preț foarte mare al gazelor. Slovacia și Ungaria s-au opus însă acestui gen de transparență, considerată control de la Bruxelles. S-a făcut la Bruxelles și propunerea ca viitoarele contracte cu Gazprom să nu mai fie încheiate individual de state, ci de grupuri de state, tocmai pentru a limita dependența energetică de Rusia, arată Mircea Marian în „Evenimentul zilei”. Articolul aduce și amănunte privind organizarea vizitei la Bruxelles a președintelui român Klaus Iohannis, care a participat la summit. Din delegația sa nu a făcut parte, în mod ciudat, și purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale, Tatiana Niculescu-Bran, drept care jurnalistul consideră că Iohannis s-a aflat complet izolat de ceilalți oficiali de acolo. Președintelepare să fi desființat și genul de comunicare neoficială cu jurnaliștii, uzuală nu doar în mandatele precedentului șef de stat, Traian BĂsescu, ci și în multe alte țări. Iohannis nu a discutat nimic cu ziariștii în timpul călătoriei.
În „România liberă”, Cristian Câmpeanu se ocupă de alegerile de bașkan din Găgăuzia, care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. El dezvăluie adevărata miză a Moscovei: prin reușita anunțată a candidatei independente, dar provenind din Partidul Comuniștilor, Irina Vlah, Kremlinul va avea în sfârșit un om de încredere în guvernul de la Chișinău. „Pe 22 martie, Moscova va culege ceea ce a semănat, cu sprijinul direct și iresponsabil al Chișinăului, ani de-a rândul”, sună un citat din expertul consultat de Câmpeanu, Dan Dungaciu. Directorul Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române este convins că aceste alegeri din Găgăuzia fac primul pas spre federalizarea Moldovei. Nu va urma o anexare a Găgăuziei. Nu e nevoie. Prin obținerea unui statut de autonomie sporită în această provincie dispersată teritorial în sudul țării, dar filo-rusă, Rusia își asigură cea mai simplă cale de acces spre Gurile Dunării.
Același jurnalist încearcă să-și explice de ce a acceptat parchetul general plângerea de șantaj a deputatei Gabriela Vrânceanu-Firea împotriva fostului președinte Traian Băsescu. Lui Cristian Câmpeanu i se pare că ar fi vorba tocmai despre un dosar fabricat politic. De ce și-ar încărca actualul procuror general Tiberiu Nițu cariera cu așa ceva? Pentru că, arată comentatorul, acest lucru ar acredita pur și simplu ideea că în România se pot fabrica dosare politice. Justiția nu este deci independentă. Este o lovitură prin ricoșeu la credibilitatea justiției, în independența căreia românii au acum foarte multă încredere.
